Dermatita atopică este descrisă de medici drept o combinație între o barieră cutanată fragilă și un sistem imunitar hiperactiv. Pielea devine uscată, sensibilă și permeabilă, ceea ce permite alergenilor și factorilor iritanți să pătrundă mai ușor, rezultatul fiind inflamație, roșeață și prurit intens, care pot afecta calitatea vieții.

Factorii care cresc riscul de apariție

Specialiștii subliniază că pe lângă componenta genetică, un copil are până la 60% șanse să dezvolte dermatită atopică dacă unul dintre părinți este afectat și 80% dacă ambii părinți au suferit de această afecțiune. Există și factori de mediu sau stilul de viață care pot favoriza boala.

Nașterea prin cezariană poate influența microbiomul intestinal al nou-născutului, colonizarea inițială fiind mai săracă în bacterii „bune” producătoare de acizi grași cu lanț scurt. Această diferență subtilă poate înclina balanța către un răspuns imun mai accentuat și o piele mai vulnerabilă.

„Nu înseamnă că fiecare copil născut prin cezariană va face dermatită atopică, dar riscul mediu crește, mai ales în familii cu teren atopic sau când intervin și antibiotice precoce. Mesajul practic: susținem nașterea vaginală când este sigură și evităm antibioticele inutile peripartum/în primele luni; când sunt necesare, le folosim judicios”, explică experții.

Poluarea este un alt factor. Pielea resimte direct calitatea aerului, iar expunerea la particule fine (PM2.5, PM10), dioxid de azot, fum de țigară, mucegai sau substanțe volatile din vopsele și mobilier nou poate slăbi bariera cutanată și amplifica inflamația. Studiile arată că expunerea încă din perioada sarcinii poate crește riscul ca un copil să dezvolte dermatită atopică.

Specialiștii mai explică faptul că dieta influențează sănătatea pielii prin ceea ce numesc „axa intestin–piele”. Mai puțin relevant este un singur nutrient, mai important este modelul alimentar. O alimentație bogată în legume, fructe, pește, leguminoase și cereale integrale susține un profil antiinflamator, în timp ce consumul frecvent de zaharuri rafinate și grăsimi saturate are efect opus.

„Acizii grași cu lanț scurt (de exemplu butiratul), produși de bacteriile «prietene» când mâncăm fibre, pot calma căile inflamatorii și ajută bariera cutanată”, spun specialiștii.

Specialiștii recomandă consult medical atunci când apar pusee frecvente, mâncărime severă care afectează somnul, leziuni persistente pe față sau semne de infecție precum secreții și cruste gălbui. De asemenea, sprijinul emoțional este esențial, întrucât dermatita atopică poate avea impact asupra stimei de sine, vieții sociale și activităților școlare.

„Dermatita atopică înseamnă barieră fragilă + sistem imunitar hiperactiv. Cu îngrijire zilnică a barierei, tratament antiinflamator corect și sprijin pentru somn, școală și emoții, pielea își poate recăpăta echilibrul, iar zilele liniștite pot fi mai dese decât puseele”, concluzionează specialiștii asociației.