Conform specialiștilor, temperatura în camera de somn a copilului, indiferent de vârstă și anotimp, trebuie să fie de 20-24 de grade Celsius. Este invers proporțională cu gradul umidității. Temperatura ideală pentru copil în timpul nopții este cea cuprinsă între 17 și 20 de grade Celsius, iar ziua între 22 și 24 de grade Celsius.

„Pe timpul verii, temperatura camerei copilului nu trebuie sa fie niciodată mai mică de 16 grade Celsius, însă cel mai bine este să se mențină temperatura cam la 18-20 grade Celsius. Un termometru de cameră este indispensabil în camera copilului. El te ajută să păstrezi mereu aceeași căldură și te avertizează când aceasta scade sau urcă mai mult decât este indicat. În timpul somnului, în mod fiziologic organismul copilului intră în repaus, procesul se inițiază și prin reducerea temperaturii corpului cu câteva grade. Această reacție biologică este esențială pentru o noapte corespunzătoare de relaxare, dar nu poate avea loc dacă temperaturile exterioare sunt prea mari sau prea mici”, explică dr. Andra Trusculescu, de la Spitalul „Victor Babeș” Timișoara.

Supraîncălzirea camerei poate determina o mulțime de efecte la copii sau bebeluși: insomnii, agitație, deshidratare, febră. O temperatură ambientală prea scăzută favorizează infecțiile de tract respirator. Dacă temperatura celui mic este crescută, primul lucru care trebuie avut în vedere este răcorirea încăperii, alături de hidratare corespunzătoare și îmbrăcăminte lejeră.

Nivelul adecvat de umiditate este stabilit ca fiind cuprins între 30 si 50%. Pe perioadele unor infecții respiratorii este recomandată o umiditate mai crescută, între 40 și 60%, care este de altfel mai confortabilă.

„Umiditatea foarte scăzută poate provoacă o senzație de disconfort, atât la nivelul nasului (cu senzația de usturime și iritare, chiar mici sângerări), dar și al gâtului (traduse prin episoade deranjante de tuse), cât și al ochilor. Copilului i se vor usca buzele și îi va fi mai sete decât în mod normal. Pe de altă parte, o umiditate ridicată este responsabilă pentru curgerea nasului, duce la apariția mediului favorabil pentru dezvoltarea de fungi, înmulțirea acarienilor și răspândirea lor prin casă, care sunt cauze ale alergiilor”, spun specialiștii.

Pentru a controla umiditatea este nevoie de dezumidificator sau după caz un umidificator, dar și aerisirea camerei.

Igienizarea aerului

Medicii spun că aerul din locuință poate fi poluat de o mulțime de factori, de la gazele de eșapament în apropierea casei, la vaporii pe care îi pot emana piesele noi de mobilier sau la polenul plantelor din casă. Riscul de contaminare este mai ridicat pentru copii și bebeluși decât pentru adulți.

„Atunci când se târăsc pe jos și se joacă, au tendința să atingă și uneori să înghită acele particule periculoase, permițând chimicalelor nocive să pătrundă în corpul lor. Prima si cea mai simplă metodă de a reduce încărcătura de particule și gaze nocive din încăpere este ventilarea prin aerisirea frecventă. Geamul trebuie deschis larg cel puțin 10 minute de două ori pe zi, inclusiv în anotimpul rece. Rabatarea geamului doar în partea superioară nu este la fel de eficientă, iar aerisirea trebuie realizată constant, inclusiv pe timp de iarna”, mai spune dr. Andra Trusculescu.

Pentru a menține aerul aerisit ne putem folosi de un aparat de aer condiționat, pentru a filtra aerul din cameră sau achiziționarea unui purificator de aer.