Una dintre cele mai mari probleme a sistemului educațional din România este abandonul școlar. Conform datelor europene transmise de Salvați Copiii, aproape 16% dintre copiii de vârsta gimnaziului nu erau la școală în anul școlar 2022-2023. În aceeași situație se aflau și 25,03% dintre copiii de vârsta liceului.

În România s-a înregistrat un procent de 16,6%, cel mai mare din ultimii șase ani, de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care au absolvit cel mult gimnaziul. Totuși, peste 15% dintre elevi nu au terminat clasa a VIII-a. Iar dintre cei care ajung să susțină Evaluarea Națională, doi din cinci nu reușesc să obțină medii peste cinci.

Legat de competențele în diferite domenii, s-a înregistrat că aproape jumătate dintre elevii români de 15 ani au competențe scăzute la matematică, 44% la științe și 41,7% la lectură. Aceste cifre sunt aproape duble în comparație cu media Uniunii Europene.

Mediul favorizează rata de abandon

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) atrage atenția asupra faptului că statutul socioeconomic al elevilor le afectează performanța școlară, diferențele dintre elevi fiind tot mai grave în ultimii 10 ani. Diferențele cauzate de statutul socioeconomic au ajuns la nivelul de 25,8%, o creștere de la ultima testare care era de 18%.

Rata de abandon școlar în marile orașe este de doar 3,3%, pe când în orașele mici este de 14,3% și în mediul rural de 27,5%.

Salvați Copiii a realizat, la finalul anului 2022, o anchetă sociologică alături de mai mulți elevi de gimnaziu și de liceu. S-a descoperit că 55,1% dintre copiii români doresc să plece din țară, iar o treime din respondenți doresc să își continue studiile în străinătate.

În prezent doar o treime dintre elevi, în urmă cu 10 ani erau două treimi, cred că școala le va fi de folos în viitor și le permite să își exploreze interesul pentru anumite domenii.

Cum se simt copiii la școală

Conform studiului Organizației Salvați Copiii cu privire la incidența violenței împotriva copiilor, s-a înregistrat o pondere semnificativă a emoțiilor negative pe care le resimt copiii la școală. Elevii au spus că se simt emoționați (19%), timizi (13%), nesiguri (12%) sau încordați (10%).

Comportamentul profesorilor poate afecta bunăstarea elevilor. Astfel, 5% au mărturisit că sunt bătuți de profesori când greșesc, 22% sunt jigniți și 76% sunt certați când greșesc.

Bullyingul este o altă problemă prezentă în rândul copiilor. În urma unei consultări cu aproape 4500 de elevi realizate de Salvați Copiii, rezultatele sunt următoarele:

• 82% dintre elevi (peste 4 din 5) au fost martori ai situațiilor de bullying în școala unde învață, 28% dintre respondenți afirmând că au asistat cu frecvență ridicată (des și foarte des) la astfel de situații.
• Aproape trei sferturi dintre elevi (73%) afirmă ca au asistat la situații de bullying în clasă, 21% afirmând că frecvența acestor situații a fost ridicată.
• În grupul de prieteni – incidența fenomenului pare a fi mai redusă, aproape jumătate dintre elevi (45%) spunând că au asistat la astfel de situații în grupul de prieteni, în timp ce frecvențele ridicate au fost semnalate de doar 1 din 10 copii.
• Rețelele de socializare sunt indicate ca mediu în care copiii asistă frecvent la situații de bullying, 79% dintre ei afirmând că au asistat la astfel de situații, iar 45% declarând că asistă la cyberbullying des sau foarte des.
• Aproape jumătate dintre respondenți (49%) afirmă că au fost victime ale bullyingului, în timp ce 1 din 10 spune că s-a aflat des sau foarte des în astfel de situații.
• Peste un sfert dintre elevi (27%) admit că s-au aflat în poziția de autor al actelor de bullying, în schimb proporția celor care admit frecvențe ridicate ale acestui comportament este de doar 2%.
• Trei sferturi dintre copii (74%) susțin că discută cu adulții despre situațiile de bullying, iar 22% din ei afirmă că fac acest lucru rar sau foarte rar.
• Peste trei sferturi dintre respondenți (77%) afirmă că, în situații de bullying, adultul care intervine este profesorul diriginte. Cu o frecvență mai redusă (51%) a fost indicat directorul, urmat de alte cadre didactice (42%), alți elevi (35%), profesorul de serviciu (25%), consilierul școlar (18%), în timp ce 2% dintre respondenți susțin că nimeni nu intervine în astfel de situații