Cine a fost Sfântul Ilie

Sfântul Ilie Tesviteanul a trăit în secolul al IX-lea î.Hr. în TesvaGalaadului, în Regatul de Nord al Israelului. Potrivit Scripturii, a fost un proroc înflăcărat, cunoscut pentru râvna sa față de credința în Dumnezeu și pentru minunile săvârșite. Tradiția spune că Sfântul Ilie nu a murit, ci a fost ridicat la cer într-un car de foc tras de cai înaripați, simbol al luptei împotriva răului și al curățirii pământului prin foc.

Se mai spune că, pentru a pedepsi diavolul, Dumnezeu i-a dat Sfântului Ilie un bici de foc și puterea de a cutreiera cerurile. Astfel, în credința populară, el este văzut drept cel care provoacă tunetele și fulgerele, alungă seceta și aduce ploaia binefăcătoare. Tocmai de aceea, Sfântul Ilie este invocat adesea în rugăciunile pentru ploaie, mai ales în perioadele de secetă.

Tradiții și obiceiuri populare

Potrivit obiceiurilor populare, nu se muncește pe 20 iulie, pentru că se crede că Sfântul Ilie poate pedepsi prin furtuni, trăsnete sau grindină pe cei care încalcă această regulă.

O superstiție răspândită este aceea că nu se mănâncă mere până la această dată, fiind considerate fructe sacre, oferite întâi în biserică.

Tot de Sfântul Ilie, românii își amintesc de cei trecuți în neființă, în special de sufletele copiilor morți. În unele zone, femeile chemau copiii vecinilor sub un măr, îl scuturau, iar merele căzute erau oferite de pomană, ca gest simbolic pentru sufletele copiilor plecați prea devreme. Bisericile sunt pline de bucate aduse pentru pomeniri, iar la casele gospodarilor se organizează praznice.

Tot în această zi se culeg plante de leac, busuioc, cimbrișor, pelin, care se pun la uscat și apoi se duc la biserică pentru a fi sfințite. Cenușa rezultată din arderea acestor ierburi este folosită în leacuri tradiționale pentru copii sau în cazuri de boală.

Un alt obicei vechi este cel al „retezatului stupilor”, adică recoltarea mierii de albine. Această lucrare este realizată doar de bărbați îmbrăcați în haine de sărbătoare. După extragerea mierii, urmează o masă festivă cu miere nouă, colaci, vin și țuică, pentru a asigura belșugul apicultorilor.

Pentru fetele nemăritate, noaptea de Sfântul Ilie are o semnificație aparte: se spune că dacă se tăvălesc în cânepă în ajunul sărbătorii, vor visa chipul viitorului soț. Dacă visează cânepă verde, vor avea un soț tânăr; dacă e uscată, bărbatul va fi mai în vârstă.

Patron al Aviației Române

Sfântul Ilie a fost declarat oficial patron spiritual al Aviației Române. Alegerea are legătură cu imaginea prorocului care se înalță la cer într-un car de foc, fiind considerat ocrotitorul celor care străbat cerurile.

Peste 127.000 de români își sărbătoresc onomastica

Potrivit datelor oficiale, peste 127.000 de români își serbează onomastica de Sfântul Ilie. Dintre aceștia, aproximativ 110.000 sunt bărbați cu numele Ilie, Ilișor, Iliuță, iar aproape 15.000 sunt femei care poartă numele Ilinca, Iliana, Lia sau alte derivate

Rugăciuni și credințe legate de vreme

Rugăciunile rostite în această zi sunt, de regulă, pentru ploaie, sănătate și protecție împotriva incendiilor sau calamităților naturale. Tradiția spune că în noaptea de Sfântul Ilie se deschid cerurile și dorințele sincere rostite cu credință pot fi ascultate.