Sfântul Dimitrie s-a născut în Tesalonic în secolul al III-lea, în timpul împăratului Maximian, într-o familie de nobili și creștini. Tatăl său era guvernatorul Tesalonicului, iar după moartea acestuia, Dimitrie a fost numit și el guvernator. Spre deosebire de alți demnitari din perioada respectivă, Dimitrie era creștin și își mărturisea credința deschis, chiar dacă acest lucru era periculos în contextul persecuțiilor ordonate de autoritățile romane.

Dimitrie a devenit cunoscut pentru curajul său în a propovădui creștinismul și pentru faptele sale de milostenie, îngrijindu-se de cei săraci și apărarea celor oprimați. După ce și-a declarat public credința, împăratul Maximian l-a aruncat în închisoare și, ulterior, a ordonat execuția sa. Dimitrie a fost omorât cu sulițele în anul 306.

„Izvorâtorul de Mir”

După moartea sa, Sfântul Dimitrie a fost înmormântat în Tesalonic, iar mormântul său a devenit rapid un loc de pelerinaj. Potrivit tradiției, s-au observat minuni în preajma relicvelor sale: se spune că din mormântul lui izvorăște un mir cu puteri tămăduitoare. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care a primit titlul de „Izvorâtorul de Mir”. În plus, sunt consemnate multe minuni și vindecări atribuite rugăciunilor făcute către el.

Obiceiuri și tradiții

Sfântul Dimitrie (Dumitru) este considerat protectorul orașului Tesalonic, unde se află și o biserică dedicată lui, în care sunt păstrate moaștele sale. De asemenea, este considerat ocrotitorul militarilor și al celor care luptă pentru dreptate.

Credincioșii îi cer adesea Sfântului Dumitru ajutor pentru sănătate, protecție împotriva bolilor, necazurilor și pentru apărarea împotriva dușmanilor.

În multe zone rurale din România, Sfântul Dumitru (numit popular și Sâmedru) marchează sfârșitul muncilor agricole de toamnă, iar oamenii încep să-și pregătească gospodăriile pentru iarnă. De exemplu, animalele sunt adăpostite, iar oamenii se pregătesc pentru sacrificarea porcilor.

În multe sate din Muntenia și Oltenia, este tradiția să se aprindă „focurile lui Sâmedru” în seara de dinaintea sărbătorii. Tinerii și copiii sar peste foc, iar vârstnicii cred că acest ritual ajută la protejarea împotriva bolilor și alungarea spiritelor rele. De asemenea, focul are rolul de a încălzi „spiritul iernii” care începe să domine natura. Cenușa acestor focuri era uneori răspândită pe câmpuri, crezându-se că va aduce fertilitate și recolte bogate în anul următor.

În anumite zone, este obiceiul de a pune o ramură verde de brad la poarta casei pentru a ține spiritele rele la distanță. De asemenea, femeile presară sare în pragul casei pentru a se feri de influențele nefaste. Multe persoane evită să muncească în ziua de Sfântul Dimitrie, mai ales lucrări care implică foc sau tăierea lemnului, considerându-se că nerespectarea acestei tradiții poate atrage ghinion și boli.

Oamenii din mediul rural obișnuiesc să interpreteze vremea de Sfântul Dimitrie pentru a prezice cum va fi iarna. Se spune, de exemplu, că dacă în această zi este vreme frumoasă, iarna va fi blândă, iar dacă plouă sau ninge, iarna va fi aspră.

Tot de Sfântul Dimitrie, ciobanii își plănuiesc pășunatul pentru anul următor, iar turmele de oi sunt fie date în grija altor ciobani, fie reîmpărțite între stăpânii lor. Acesta este unul dintre momentele importante ale anului pastoral, fiind un fel de bilanț al muncii de peste an.

Numeroase biserici din România și din Balcani poartă hramul Sfântului Dimitrie, iar în ziua de 26 octombrie sunt organizate pelerinaje și procesiuni în cinstea sa. Una dintre cele mai mari procesiuni din România are loc la București, unde, cu ocazia acestui praznic, sunt aduse moaștele sfinților, printre care și ale Sfântului Dimitrie Basarabov.

În anumite zone, este obiceiul de a pune o ramură verde de brad la poarta casei pentru a ține spiritele rele la distanță. De asemenea, femeile presară sare în pragul casei pentru a se feri de influențele nefaste.

În icoane, Sfântul Dimitrie este adesea reprezentat ca un soldat tânăr, îmbrăcat în armură, purtând o lance sau o sabie, uneori călare. Unele icoane îl arată în luptă cu gladiatorul Lie, pe care l-ar fi învins miraculos, fiind astfel văzut și ca apărător al dreptății.

Aproape 259.000 de români îşi sărbătoresc onomastica pe 26 octombrie, la praznicul Sfântului Dimitrie, cel mai întâlnit fiind prenumele masculin Dumitru, conform datelor furnizate Direcţia generală pentru evidenţa persoanelor din cadrul Ministerul Afacerilor Interne.