Cu media de 7,3, România depășește media UE, situată la 5,8, dar și state considerate tradițional foarte încrezătoare, precum Finlanda, care a dominat clasamentul în ultimii ani.

Eurostat subliniază că nivelul de încredere interpersonală este un element important pentru calitatea relațiilor sociale și pentru buna funcționare a unei societăți. În 2024, doar Finlanda și Polonia se mai înscriu alături de România în zona valorilor de 7 sau peste. La celălalt capăt al clasamentului se află țări precum Cipru, Franța, Lituania, Slovenia și Grecia, unde scorurile coboară sub 5.

Evoluția constant ascendentă a României

Pentru România, indicatorul a avut în ultimul deceniu un parcurs vizibil pozitiv. Dacă în 2013 media era de 6,4, în 2018 se ajunsese la 7,0. Vârful a fost atins în 2021, cu 7,7, iar din 2022 scorul s-a stabilizat între 7,1 și 7,3, semn că nivelul ridicat de încredere se menține

Datele arată și o evoluție similară pe segmentul tinerilor: de la 6,7 în 2013 la 8,1 în 2021, urmată de valori constante în jurul a 7,6 – 7,8 în ultimii ani.

Tinerii români, cu cel mai mare nivel de încredere din UE

Un capitol în care România se detașează clar este cel al tinerilor între 16 și 29 de ani. La nivel european, această categorie are în general un nivel mai ridicat de încredere decât populația totală, cu o medie de 6,1 în 2023.

România depășește însă toate celelalte state membre. În 2023, tinerii români au înregistrat un scor de 7,7, peste Croația (7,2) și Polonia (7,0). Trendul ascendent continuă și în 2024, când nivelul de încredere în rândul tinerilor urcă la 7,8, cea mai mare valoare din Uniunea Europeană și, totodată, un scor superior mediei naționale pentru toate grupele de vârstă, care este de 7,3.