Potrivit unui comunicat al sindicaliştilor, revendicările vizează: plata integrală a salariilor înaintea oricăror obligaţii băneşti ale angajatorilor; achitarea integrală a salariilor recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive şi acordate prin actele administrative emise în anul 2023, aferente lunii noiembrie 2023, astfel cum procedează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru aparatul propriu; prevederea şi asigurarea în bugetul pentru anul 2024 a sumelor necesare pentru: achitarea integrală, în continuare, a salariilor recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive şi acordate prin actele administrative emise în anul 2023 şi achitarea drepturilor salariale restante aferente lunilor aprilie-octombrie 2023, inclusiv, astfel cum au fost recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive şi acordate prin administrative emise în anul 2023; asigurarea resurselor materiale necesare funcţionării în condiţii normale a instanţelor judecătoreşti, conform Agerpres.

De asemenea, Sindicatul DICASTERIAL solicită emiterea unui îndrumar către ordonatorii secundari şi terţiari de credite pentru uniformizarea modului de eliberare a adeverinţelor necesare în vederea stabilirii dreptului la pensie al personalului auxiliar de specialitate; emiterea unui îndrumar către ordonatorii secundari de credite (curţile de apel) pentru uniformizarea, la nivel naţional, a salariilor de bază/indemnizaţiilor brute lunare prin respectarea prevederilor Deciziei Curţii Constituţionale a României nr. 794/2016, precum şi iniţierea negocierii colective în vederea încheierii contractului colectiv de muncă la nivel de sector de negociere colectivă – Justiţie, pentru personalul auxiliar de specialitate, conex şi contractual din cadrul instanţelor judecătoreşti.

Membrii sindicatului precizează că vor protesta “Având în vedere scrisoarea deschisă, adresată preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din data de 27 noiembrie 2023, prin care am reclamat modul de gestionare a bugetului instanţelor de judecată, în calitate de ordonator principal de credite, în principal, cu privire la lipsa resurselor materiale şi financiare pentru desfăşurarea în condiţii normale a activităţii instanţelor de judecată şi pentru plata integrală a drepturilor salariale şi a altor categorii de drepturi ale personalului; Întrucât, de la momentul preluării calităţii de ordonator principal de credite, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu şi-a îndeplinit corespunzător atribuţiile ce derivă din această calitate, respectiv nu a asigurat independenţa materială şi financiară a sistemului judiciar şi fondurile necesare pentru plata integrală a drepturilor angajaţilor din cadrul instanţelor judecătoreşti; Faţă de faptul că, ordonatorul principal de credite al instanţelor de judecată a manifestat un tratament discreţionar în ceea ce priveşte distribuirea bugetului către ordonatorii secundari şi a impus modul de solicitare a deschiderilor de credite, modul de distribuire a bugetului, precum şi modul de gestionare a resurselor materiale ale instanţelor de judecată, instanţele fiind în prag de incapacitate de funcţionare; Dat fiind că, salarizarea personalului instanţelor judecătoreşti este supusă unui tratament discriminatoriu chiar de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care achită, integral, drepturile salariale ale salariaţilor din aparatul propriu, în timp ce, la nivelul celorlalte instanţe judecătoreşti – curţi de apel, tribunale şi judecătorii – salariile personalului (judecători, grefieri, funcţionari publici) nu sunt achitate, integral, de mai bine de 7 luni; Luând în considerare informaţiile pe care le deţinem cu privire la întocmirea bugetului pentru anul 2024, în sensul că, ordonatorul principal de credite nu a inclus în proiectul de buget sumele necesare pentru plata integrală a drepturilor salariale, recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive şi acordate prin acte administrative, emise în anul 2023; Pentru că, până la acest moment, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a emis public un punct de vedere oficial cu privire la aspectele reclamate, ceea ce confirmă acuzele aduse de organizaţia noastră sindicală; Ţinând cont că relaţia dintre Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi organizaţia noastră sindicală (sindicat care reprezintă mai mult de 90% din personalul auxiliar de specialitate, personalul conex Sindicatul Naţional al Grefei Judiciare DICASTERIAL şi personalul contractual din cadrul Autorităţii judecătoreşti) este aproape inexistentă şi nu este bazată pe un dialog real, îndreptat înspre soluţionarea problemelor cu care se confruntă sistemul judiciar”.

“Deşi Justiţia NU se poate înfăptui fără grefieri, grefierii sunt primii la obligaţii şi ultimii la drepturi!”, atrage atenţia Sindicatul Naţional al Grefei Judiciare DICASTERIAL.