Anunțul a fost făcut, luni, de Parchetul General, printr-un comunicat de presă.

În comunicat, Parchetul General precizează contextul în care a transmis cererea pentru urmărirea penală a lui Ion Iliescu. Este invocat intervalul 22-27 decembrie 1989, când Iliescu a fost membru și președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale din 22 decembrie 1989, ”organism care de facto a exercitat puterea executivă și legislativă centrală, comportându-se ca un Guvern până la apariția Decretului-Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989, când președintele consiliului a primit rolul unui șef de stat, iar atribuțiile legislative ale consiliului au fost separate de cele executive”.

Pentru Petre Roman e invocată perioada 22-31 decembrie 1989, când a fost membru al Consiliului FSN, ulterior fiind numit oficial prim-ministru prin Decretul nr. 1 din 26 decembrie 1989. În cazul lui Gelu Voican-Voiculescu este precizată aceeași perioadă, atunci el fiind membru al Consiliului FSN, vice prim-ministru prin Decretul nr. 5 din 28 decembrie 1989.

Cererea, care este una istorică, este formulată în conformitate cu articolul 109 din Constituție, potrivit căruia „numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor”.

Parchetul Militar anunța, în 18 decembrie 2017, că, în urma administrării de probe în dosarul Revoluţiei, concluzia anchetatorilor este că în decembrie 1989 nu a existat vid de putere.