“BOR, spre deosebire de Biserica Romano-Catolica, este o institutie descentralizata. Avem o organizare piramidala. La Patriarhie, centralizam doar date cu privire la opera filantropica, constructiile si restaurarea de biserici. La nivelul fiecarei parohii, episcopii sau patriarhii, exista un patrimoniu mobil si unul imobil. Fiecare biserica are un teren in jurul ei, unde, de regula, exista un cimitir si cladiri anexe”, a spus pentru Business Standard parintele Constantin Stoica, purtator de cuvant al Patriarhiei Romane.
“Biserica va trebui sa aiba o strategie financiara pe viitor. Dorim sa recuperam proprietatile nationalizate si sa cumparam altele, pentru ca, asa cum vedem cu totii, imobilele si terenurile sunt cele mai valoroase”, afirma purtatorul de cuvant al Patriarhiei Romane.
Veniturile unei biserici vin din donatii, vanzarea de lumanari, obiecte de cult, din activitati economice sau din chirii.
Vanzarile de lumanari sunt unul din principalele venituri ale Bisericii. Numai Mitropolia Banatului, care cuprinde judetul Timis, a vandut anul trecut lumanari de 411.000 euro. Astfel, fiecare biserica din cele 335 din Timis a avut vanzari, in medie, de 1.226 euro, de unde rezulta ca, la nivel de tara, se obtin din vanzarea de lumanari circa 14 milioane de euro.
Investitia in ridicarea unei biserici de la zero si dotarea ei cu icoane si celelalte obiecte de cult ajunge cu totul la circa 300.000 RON (circa 80.000 euro), afirma un preot dintr-un sat din judetul Vrancea, care pastoreste o biserica noua.
Conform rapoartelor contabile predate in 2005 Ministerului Economiei si Finantelor (MEF) de doua arhiepiscopii si cinci episcopii aflate in subordinea BOR, activele imobilizate aflate in patrimoniul acestora se ridica la opt milioane de euro. Activele circulante ale celor sapte institutii se ridica in 2005 la 11 milioane de euro, iar veniturile anuale totale, la valoarea de 14,5 milioane de euro. Potrivit estimarilor facute de preotul Constantin Stoica, fiecare dintre cele sase mitropolii aflate in administrarea Patriarhiei Romane detine conturi bancare la BCR, rezervate cheltuielilor curente, cu o valoare medie de 60.000 de euro. In total, conturile bancare ale mitropoliilor din Romania au o valoare de 360.000 de euro.
“Majoritatea bisericilor sunt asigurate. Problema este ca nu pot fi asigurate toate bunurile de Tezaur, pentru ca nu pot fi evaluate. De regula, sunt asigurate icoanele, obiectele religioase de patrimoniu si biserica in sine. In prezent, ne aflam in discutii cu o firma mare de asigurari din Romania, pentru a crea un parteneriat intre ei si Biserica in vederea asigurarii bunurilor Bisericii”, a declarat preotul Constantin Stoica.
In Romania, sunt 13.925 de preoti si diaconi, la care se adauga circa 8.000 de calugari.
Un preot primeste aproximativ 50% din salariu de la stat, printr-o contributie alocata de la bugetul Ministerului Culturii si Cultelor, unde respectivul primeste la intrarea in sistem de la un salariu de 100 euro net pana la 1.560 euro in cazul patriarhului, potrivit bugetului pe 2007. Restul salariului, preotul si-l completeaza din fondurile proprii ale bisericii.
Salariile acestora sunt primite sub forma de contributii de la bugetul de stat, in baza faptului ca majoritatea proprietatilor bisericii se afla sub exploatarea statului, si sub forma unor contributii din fondul parohiei, al caror nivel este stabilit de Sfantul Sinod in corelare cu salariile profesorilor. Astfel, un preot debutant primeste o contributie de la bugetul de stat de 300 de lei si, in functie de experienta, se ajunge la circa 600 de lei. Contributia din fondul parohiei se calculeaza tot in functie de experienta si variaza intre 300 si 600 de lei. Astfel, in medie, un preot debutant castiga lunar circa 600 de lei si unul cu experienta aproximativ 1.200 de lei. La nivelul episcopilor, arhiepiscopilor, mitropolitilor si patriarhului se primesc indemnizatii lunare din bugetul de stat. Indemnizatia Patriarhului Romaniei ajunge in prezent la circa 3.000 de lei.
Potrivit lui Constantin Stoica, Patriarhia detine 126.000 euro in contul deschis la BCR pentru cheltuieli curente. Reprezentantul Patriarhiei estimeaza ca fiecare dintre cele sase mitropolii din tara are circa 60.000 euro in contul pentru cheltuieli curente.
Din datele centralizate de Business Standard, reiese ca bancile preferate de catre fetele bisericesti sunt BCR si CEC.
Recent, Bisericii i-au fost retrocedate 180 de imobile si terenuri la nivel de tara, a caror valoare nu a fost calculata.
“Potrivit legii 18/1991, fiecare unitate bisericeasca care a avut teren arabil inainte de nationalizare, l-a primit. Initial, legea a fost aplicata doar pentru cei cu cinci hectare si mai apoi pentru cei cu 50 de hectare. Media de teren arabil care revine fiecarei parohii este undeva la cinci hectare”, spune preotul Constantin Stoica.
In Romania, sunt 11.102 parohii, de unde rezulta ca BOR administreaza in medie 40.000 de hectare de teren arabil. Potrivit lui Daniel Mitarcu, consultant in cadrul departamentului de terenuri si investitii al companiei de consultanta imobiliara DTZ Echinox, la nivel de tara, terenul arabil se vinde la un pret cuprins intre 200 euro/hectar si 9.000 euro/hectar. Dat fiind faptul ca majoritatea terenurilor arabile detinute de Biserica se afla in zone rurale, pretul mediu al acestui teren ar putea fi estimat in jurul valorii de 500 euro/hectar, de unde rezulta ca valoarea medie a terenului arabil detinut de BOR este in jur de 20 milioane de euro.
Suprafata de 40.000 de hectare este similara cu cea aflata in administrarea lui Adrian Porumboiu, cel mai mare jucator din industria agricola, care obtine anual din exploatarea terenurilor circa 40 milioane de euro. Conform estimarilor facute de reprezentantii Patriarhiei Romane, Biserica asteapta sa primeasca in urma retrocedarii peste 200.000 de hectare de padure la nivel de tara. Cea mai mare parte este asteptata de Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor, care trebuie sa obtina prin retrocedare 192.000 de hectare de padure.
Printre cele mai valoroase active ale BOR se numara cele aproximativ 40.000 de hectare de padure, a caror valoare de piata ajunge in medie la 400 milioane de euro, daca luam in calcul un pret mediu de 10.000 euro pe hectar.
De obicei, pretul unui hectar de padure se tranzactioneaza la 3.000-5.000 de euro, insa, in functie de structura si calitatea padurii, a locatiei sau a existentei de drumuri forestiere, el poate depasi 30.000 de euro pe hectar. Potrivit unei expertize a Camerei Notarilor Publici Bucuresti, din 2004, pretul unui hectar de padure ar valora intre 36.000 si 100.000 de euro.
La acestea se adauga terenul aferent celor 11.102 parohii, din care reprezentantii bisericii spun ca numai 30% sunt in mediul urban. La o medie de 1.000 de metri patrati pe parohie si un pret de 400 euro pe metru patrat in mediul urban, rezulta o valoare imobiliara totala a terenurilor, la nivel urban, de peste 1,3 miliarde de euro.
In mediul rural, valoarea terenurilor bisericii este de circa 80-90 milioane de euro, la un pret mediu de zece euro pe metru patrat, potrivit estimarilor unor reprezentanti ai companiilor de consultanta imobiliara.
De asemenea, valoarea obiectelor bisericesti si a celorlalte bunuri mobile din patrimoniul parohiilor trece de un miliard de euro.
Potrivit unui pictor autorizat de Comisia de Pictura Bisericeasca, care nu a dorit sa fie citat, valoarea medie a icoanelor dintr-o biserica nou construita poate ajunge la 50.000 de euro. Intr-o biserica se regasesc de regula cele circa 52 de icoane de pe catapeteasma (peretele care desparte altarul de restul bisericii), a caror valoare de piata este cuprinsa intre 10.000 si 15.000 de euro. Acestea pot ajunge chiar la 30.000 de euro si sunt realizate cu foita de aur. Valoarea de piata a icoanelor de patrimoniu, vechi de 300-400 de ani, este cuprinsa, conform expertilor, intre 20.000 si 30.000 euro. O icoana pe sticla, aflata in patrimoniul national, are o valoare situata intre 5.000 si 10.000 de euro. In concluzie, o valoare medie a icoanelor la nivel de tara ar ajunge la peste 550 milioane de euro – fara a lua in calcul valoarea icoanelor de patrimoniu, care sunt cele mai scumpe.
Pe de alta parte, icoanele de format A4 si A3 sunt achizitionate de o biserica noua in schimbul unei sume cuprinse, de regula, intre 300 si 500 de euro. Icoanele mari pot ajunge si la 1.000 de euro. In ceea ce priveste pictura interioara a Bisericii, pretul pentru realizarea unui metru patrat este de 70 de euro, suprafata pe care se picteaza variind intre 800 si 1.000 de metri patrati. Astfel, pretul total al picturii este cuprins intre 56.000 de euro si 70.000 de euro. La nivel de tara, costurile de realizare a picturilor murale se ridica la peste 770 milioane de euro – fara a calcula si valoarea picturilor vechi aflate pe peretii bisericilor din patrimoniul national.
De asemenea, BOR are bunuri care nu pot fi estimate, unele aflate in patrimoniul UNESCO, cum sunt cele sapte manastiri din nordul Moldovei. Fresca de pe unul dintre peretii de la Voronet, supranumita Capela Sixtina a Orientului, este unicat in lume si una dintre cele mai valoroase comori ale BOR. Alte comori ale BOR sunt la Agapia, Tismana sau Cozia.
La moartea Papei Ioan Paul al II- lea, in 2005, Wall Street Journal scria ca veniturile anuale declarate ale Vaticanului se ridica la circa 200 milioane de euro pe an, in timp ce parohiile catolice din SUA au raportat in 2000 venituri de cinci miliarde euro.
Un alt venit important il reprezinta lumanarile. Numai Mitropolia Banatului, care cuprinde judetul Timis, a vandut anul trecut lumanari de 411.000 euro. Astfel, fiecare Biserica din cele 335 din Timis a avut vanzari in medie de 1.226 euro, de unde rezulta ca la nivel de tara se obtine din vanzarea de lumanari circa 14 milioane de euro.
MOLDOVA. Potrivit ultimelor date raportate la MEF in anul 2005, Mitropolia Moldovei si Bucovinei, cea mai bogata Mitropolie din tara, avea active imobilizate cifrate la 9,1 milioane de euro si active circulante de 3,2 milioane de euro. Veniturile totale ale Mitropoliei Moldovei si Bucovinei pentru anul 2005 s-au ridicat la 9,76 milioane de euro.
“Ahiepiscopia Iasi si Episcopia Romanului au in proprietate 14.000 de hectare de padure. Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor au in proprietate 15.000 de hectare de padure si Episcopia Husilor mai are si ea cateva sute de hectare de padure. In total, in Moldova, Biserica detine aproximativ 30.000 de hectare de padure”, a declarat pentru Business Standard parintele Constantin Sturzu, consilier in cadrul Mitropoliei Moldovei si Bucovinei. Potrivit acestuia, padurile Bisericii din Moldova sunt administrate prin Ocolul Silvic Neamt, aflat in cadrul Manastirii Neamt.
Conform expertizei realizate de Camera Notarilor Publici Bucuresti, pretul unui hectar de padure este cuprins intre 36.000 si 100.000 de euro. Astfel, valoarea medie a padurilor detinute de Biserica in Moldova se ridica la circa 1,38 miliarde euro.
Mitropolia Moldovei si Bucovinei detine 6,88% din actiunile societatii Durau SA, listata la bursa electronica Rasdaq. Valoarea participatiei mitropoliei se ridica la aproximativ 50.000 de euro. Firma are ca actionar majoritar societatea TCE 3 Brazi, controlata de omul de afaceri Culita Tarata. Durau SA administreaza Hotelul Pelerinul de doua stele din statiunea Durau (jud. Neamt). Capitalizarea bursiera a societatii este de 2,15 milioane de euro.
Episcopia Romanului a primit prin retrocedare 50 de hectare de padure in judetul Iasi, a caror valoare este estimata la 2,3 milioane de euro.
Conform informatiilor disponibile la Oficiul National al Registrului Comertului(ONRC), Arhiepiscopia Iasi detine 95% din societatea Golia SRL, cu activitati in domeniul constructiilor civile, activitati de import-export, obiecte si articole de arta realizate prin sculptura manuala (la solicitarea clientului acestea pot fi poleite cu aur), pictura (icoane pe lemn, diverse dimensiuni, poleite cu aur). Conform MEF, in 2005 societatea a adus venituri de circa 440.000 de euro.
Arhiepiscopia Iasi mai detine si Hotelul Casa Baltatesti, Depozitul de vinuri Bucium, Centrul de Cercetare TABOR si cabinetul stomatologic “Sf. Apostoli Petru si Pavel”.
Potrivit ONRC, firma Terra Crucis SRL are ca asociati opt manastiri din Moldova. Societatea a fost inregistrata anul trecut si activeaza in domeniul agricol.
Manastirea Neamt administreaza Fabrica de Cherestea “Sf. Troita”, creata in anul 2001. Domeniul de activitate al fabricii este exploatarea materialului lemnos.
OLTENIA. Potrivit datelor furnizate pentru Business Standard de Arhiepiscopia Craiovei, aceasta controleaza firma Praxis, care detine 12% din Elcomex IEA, societate cu sediul in Cernavoda aflata pe lista comerciantilor de energie autorizati de Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei. Elcomex are contracte directe cu Centrala Nuclearelectrica de la Cernavoda. Din aceaste asocieri, Arhiepiscopia Craiovei are castiguri anuale de circa 250.000 de euro.
Arhiepiscopia Craiovei a realizat anul trecut venituri in valoare de 3,9 milioane de euro. In conturi bancare deschise la BCR, Arhiepiscopia detine 440.000 euro.
Potrivit ultimelor date disponibile la Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC), Arhiepiscopia Craiovei mai controleaza si societatea Ocolul Silvic Jiul din judetul Gorj, infiintata in 2006, cu activitati in domeniul silvicol.
Conform ONRC, Mitropolia Olteniei si Episcopia Severinului si Strehaiei detin Lebada-Severin SRL, firma ce administreaza Hotelul Severin de doua stele din judetul Mehedinti. Potrivit MEF, in 2005, societatea a avut un venit total de 140.000 de euro.
Arhiepiscopia Craiovei are in proprietate 60 de hectare de teren arabil, noua hectare de vie si 928,6 hectare de padure. Astfel, valoarea padurilor, calculata la un pret mediu de 46.000 de euro/hectar, este de circa 42,71 milioane de euro. Pe langa aceste suprafete, Arhiepiscopia mai are in administrare alte 6.280 de hectare de padure.
Conform datelor furnizate de Arhiepiscopia Craiovei, aceasta mai detine si 10% actiuni la ferma agricola Tim Consult SA, de unde nu s-au primit inca dividende.
ARDEAL. Mitropolia Ardealului de la Sibiu a obtinut in instanta drepturile de proprietate asupra Hotelului Bulevard din mijlocul actualei Capitale Culturale a Europei, Sibiu. Unitatea, aflata pana la retrocedare in administrarea omului de afaceri Ilie Carabulea, a fost preluata de Continental Hotels, care in prezent lucreaza la renovarea acesteia. Hotelul a fost evaluat acum doi ani de expertii mitropoliei la trei milioane de euro.
Arhiepiscopia Alba-Iulia detine o participatie de circa 5% din actiunile companiei de vase de uz casnic VES din Sighisoara, tranzactionata pe bursa electronica Rasdaq. Valoarea totala a actiunilor Arhiepiscopiei este de circa 300.000 de euro. Capitalizarea bursiera a companiei este de 6,3 milioane de euro, cifra de afaceri a acesteia fiind in 2006 de 16 milioane de euro.
BANAT. Conform Raportului de Activitate pe anul 2006, veniturile Mitropoliei Banatului pe primele zece luni ale anului 2006 se cifreaza la 760.000 de euro. La realizarea acestor venituri au contribuit atelierul de lumanari, cu vanzari de 411.000 de euro, tipografia eparhiala, cu lucrari in valoare de 33.000 de euro, si atelierul de croitorie, cu realizari de 5.000 de euro. Catedrala mitropolitana a avut incasari de 400.000 de euro, din care vanzari de la standul de carte si obiecte bisericesti de 100.000 de euro. Din inchirierea spatiului comercial aflat in str. Zugrav Nedelcu nr. 5 s-a realizat un venit de 5.000 de euro. Pentru Fondul Filantropia incasarile insumeaza 6.200 de euro.
“Situatia financiara a Centrului eparhial este in continuare afectata de debitele pe care le au protopopiatele si parohiile la lumanari, tiparituri, colportaj, contributii eparhiale, abonamente la revista “Altarul Banatului” si la foaia “Invierea”. Ele se ridica la 400.000, cauzand serioase prejudicii bugetului Centrului eparhial. Pierderi au fost produse si ca urmare a nerespectarii de catre unii intreprinzatori particulari a Legii nr. 103/1992, care acorda Bisericii monopolul producerii si vanzarii lumanarilor, tipariturilor si obiectelor bisericesti”, se arata in raportul de activitate pe anul 2006 al Mitropoliei Banatului. Potrivit consilierului economic al mitropoliei, preotul Valentin Boanches, Mitropolia Banatului dispune de o suprafata de 99,8 hectare de teren arabil si 30 hectare de padure de stejar.
Dat fiind faptul ca padurea mitropoliei se afla in zona limitrofa a Timisoarei, pretul unui hectar este de circa 90.000 euro, de unde rezulta ca valoarea celor 30 de hectare este de circa 2,7 milioane de euro. Totodata, parintele Boanches ne-a informat ca vrea sa propuna Consiliului Eparhial contractarea unui credit de 500.000 de euro pentru achizitionarea unei noi tipografii, dupa modelul celei detinute de Patriarhia Romana. Biserica are participatii la diferite companii, de la unele listate la bursa, la edituri si societati media, companii care tranzactioneaza electricitate, societati care activeaza in industria hoteliera, silvicola, viticola, agricola si companii de constructii.
Patriarhia Romana detine din 2001 hotelul Lebada din Bucuresti, recent afiliat lantului hotelier international de cinci stele Corinthia si care se afla in administrarea omului de afaceri Nicolae Ratiu. Potrivit preotului Stoica, veniturile anuale care revin Patriarhiei din exploatarea hotelului sunt de circa un milion de euro. Unul dintre cele mai importante imobile revendicate de Patriarhie este actualul sediu al Academiei Tehnice Militare situat pe strada George Cosbuc, in centrul Capitalei. Patriarhia Romana are deschis un cont la Banca Comerciala Romana (BCR) unde este pastrata constant suma de 126.000 de euro pentru cheltuieli curente si salarii.
Media. Mitropolia Moldovei si Bucovinei este si proprietarul Institutului Cultural-Misionar Trinitas care cuprinde o editura, o tipografie si Radio Trinitas.
Arhiepiscopia Alba-Iulia detine radiolul Reintregirea care emite in judetele Sibiu, Hunedoara, Mures si Cluj si care potrivit MEF a adus in 2005 venituri de circa 50.000 de euro.
Arhiepiscopia Craiova detine prin firma Praxis, Radio Logos care are licenta pentru sase frecvente. Radio Renasterea apartine Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului si Clujului si a inregistrat in 2005 venituri totale de 32.000 de euro. Arhiepiscopia Tomisului detin Radio Dobrogea care emite in Constanta, iar Episcopia Severinului si Strehaiei este asociat unic al societatii Didahia Severin din care face parte Radio Lumina, editura Didahia Severin si o serie de reviste.
Potrivit MEF, firma a incheiat anul 2005 cu venituri de 14.000 de euro. Ca numar de licente audiovizuale de radio, Mitropolia Moldovei si Bucovinei se situeaza pe locul sapte la nivel national, cu 27 de frecvente, dintre care 26 sunt terestre si una de satelit. Dintre radiourile religioase, Radio Trinitas este depasit, la nivelul numarului de licente pe care emite, de Micul Samaritean, operat de compania Audio Delta, care detine 28 de licente. Potrivit site-ului Consiliului National al Audiovizualului, clasamentul companiilor media cu cele mai multe licente radio are in frunte grupul SBS Broadcasting, care detine 75 de licente, impartite intre posturile Kiss FM si Magic FM, urmat de ABC Plus Media, cu 35 de licente (pentru posturile National FM si Favorit FM), apoi de Radio 21 si Compania de Radio Pro, cu cate 31 de licente (pentru Pro FM si InfoPro).
Donatii. Patriarhia Romana administreaza la nivel de tara o serie de fundatii de binefacere. Potrivit preotului consilier Stoica numai prin Fondul Misionar au fost colectati anul trecut circa 126.000 de euro. Anul trecut BOR a cheltuit pentru opere social-caritabile peste 11,82 milioane de euro reprezentand alimente, imbracaminte, bunuri de larg consum si rechizite pentru copii. In urma inundatiilor din primavara lui 2006, Biserica a oferit ajutoare financiare in valoare de 1,9 milioane de euro si sprijin material in valoare de 1,7 milioane de euro. Valoarea totala a proiectelor destinate sinistratilor din administratia Mitropoliei Olteniei insumeaza peste 1,1 milioane de euro.
Pe langa banii care s-au cheltuit prin opere de caritate, anul trecut au fost incepute lucrarile la 105 noi biserici, au continuat lucrarile la alte 919 si au fost finalizate lucrarile la 207 biserici. Totodata anul trecut au continuat lucrarile de reparare, restaurare si consolidare pentru 547 de lacase de cult, au fost pictate 362 de biserici si a fost restaurata pictura la 189 de biserici.
Numai Arhiepiscopia Clujului avea anul trecut in constructie sau reparatii peste 110 biserici. Suma totala a lucrarilor este de 2,89 milioane de euro. Banii provin in mare parte de la credinciosi si de la Guvern, dar sunt contributii si de la primarii si consilii judetene.
Strategie. “Un bancher privat dinamizeaza patrimoniul clientului sau, adaugandu-i valoare. Cand un client vine la noi, mai intai i se face un diagnostic al averii. Apoi, sunt urmarite elemente precum nevoile minime (daca exista) in ceea ce priveste eventuale venituri anuale si, plecand de la asta, concepem o strategie. Avem tot timpul pregatita o echipa de avocati, experti imobiliari, de specialisti in probleme de fiscalitate europeana, astfel incat clientul nostru sa dispuna de cea mai buna solutie pentru banii pe care ni-i incredinteaza. E vorba de strategii fiscale, patrimoniale si financiare personalizate pentru fiecare client in parte. O parte din bani merge in actiuni, o alta parte in obligatiuni cu randament ridicat. De fapt, private banker-ul inseamna o echipa de oameni, nu doar bancherul singur cu clientul sau. Este o orchestra pe care bancherul doar o dirijeaza”, a declarat pentru Business Standard Jean Marie Turquais, director diviziei de Inginerie Patrimoniala a SocGen Private Banking.
Potrivit bancherilor privati ai SocGen, in cazul unei sume de 90 milioane de euro, randamentul variaza de la tara la tara, in cazul Romaniei fiind acceptat drept rezonabil un randament anual mediu de 20%, in functie de coeficientul de risc asumat de catre client. “El poate ajunge si la 40%, daca clientul nostru accepta coeficienti de risc superior. In plus, fiind vorba despre un client care are active financiare mari, banca poate sa ii puna la dispozitie sume de bani pe care sa le poata investi, contra unor comisioane modeste”, au mai declarat sursele citate.
In cazul unui overdraft, comisioanele ajung la 40 de euro pe zi, in functie de suma pusa la dispozitie de banca. In rest, bancherii privati raman cu circa 1% din averea pe care o gestioneaza.
In cazul unei sume de 90 milioane, asta inseamna 900.000 de euro pe an, in vreme ce clientul poate ramane anual cu un plus de 36 milioane de euro. In acest fel, BOR ar deveni dintr-un administrator pasiv al acestei averi, unul activ. Veniturile financiare obtinute din plasarea banilor sub managementul unui administrator privat de fonduri i-ar putea aduce o buna parte din necesarul pentru finantarea unor proiecte precum Catedrala Mintuirii Neamului, in contul careia s-au adunat pana cum donatii de “cateva miliarde de lei vechi” sau alte proiecte.
“Tinand cont de suma mare de bani, una dintre cele mai potrivite alegeri ar fi infiintarea unui fond de investitii pe care sa il dea in administrare unei societati care administreaza fonduri. Pentru piata romaneasca este o suma foarte mare si este nevoie de o persoana avizata care sa administreze acesti bani”, a declarat Florin Ilie, directorul piete de capital ING Bank.
Potrivit lui Walter Blaj, directorul executiv al Globinvest, daca banii ar fi investiti in mai multe fonduri ar trebui sa gestioneze raporturi pentru impozite din mai multe surse si trebuie sa tina evidenta la mai multe fonduri. “Cea mai buna solutie ar fi sa apeleze la un administrator de averi, mai ales daca este vorba de o persoana cu mai putina experienta. De obicei fondurile de averi lucreaza cu oameni care dispun de sume mari de bani”, spune Blaj.
Tezaurul Bancii Nationale a Romaniei a fost ascuns la Manastirea Tismana spre sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial. Inca din luna iulie 1944, guvernatorul BNR (Banca Nationala a Romaniei) luase masuri ca sa se transporte si sa se depoziteze aurul BNR la Manastirea Tismana, datorita contraofensivei sovietice care ajunsese in Basarabia, teritoriu romanesc. Mai intai a fost ascuns in una din pivnitele din subsol. Considerandu-se loc nesigur, s-a amenajat un spatiu in Pestera Manastirii, in ciuda evenimentelor de dupa 23 august 1944 cand sovieticii instituisera o supraveghere crunta asupra intregii tari. In zilele de 14-16 septembrie 1944 actiunea se terminase in cel mai mare secret, iar in grota a doua au fost depozitate:
Monezi: 1.641 casete in greutate bruta de 82.742,560 kg, din care 67.575,60258 kg aur;
Lingouri tip international: 1.372 casete in greutate bruta de 73.495,575 kg, din care 67.761,31306 kg aur;
Lingouri tip standard: 1.022 casete in greutate bruta de 56.007,170 kg, din care 54.337,07480 kg aur.
Total general: 4.035 casete in greutate bruta de 212.245,305 kg, din care 189.673,99044 kg aur.
Pe langa depozitul BNR mai fusesera ascunse si 51 casete de aur polonez, in greutate bruta de 3.057,450 kg. Era o parte din aurul pe care polonezii (cu care ne invecinam) ni-l lasase in pastrare, inainte de invadarea lor, in 1939, de catre nemti. Cealalta parte a tezaurului polonez fusese transportata direct in strainatate, via Constanta – Romania.
Cand rusii au pus mana pe tezaurul romanesc, in el se regaseau si trei vagoane de obiecte de cult bisericesc, din aur fin, estimate la 574.523,57 lei (la paritatea leului din 1917), precum si alte cateva casete cuprinzand monede de aur valoroase – aceasta parte ruseasca a Tezaurului BOR, potrivit oficialilor BOR.
Avutia Bisericii a facut obiectul celui de-al doilea transport al Tezaurului la Moscova, care a plecat spre Rusia in seara zilei de 27 iulie 1917. Din cele 24 de vagoane de tren care au fost incarcate, trei vagoane reprezentau valorile Bancii Nationale, cu o valoare declarata de 1.594.836.721,09 lei, alte 18 vagoane erau cu valori ale Casei de Depuneri, iar diferenta de trei vagoane apartineau Bisericii.
Fondul forestier al Bucovinei, unul dintre cele mai importante active ale Bisericii, valora in 1915 peste un mld. de dolari. Acum, valoarea sa este cu mult mai mare.
Biserica in cifre
cinci miliarde euro este valoarea medie a celor 200.000 de hectare de padure ce trebuie retrocedate Bisericii Ortodoxe Romane.
400 milioane de euro valoreaza acum potrivit estimarilor cele 40.000 hectare de padure aflate deja in proprietatea Bisericii.
20 milioane de euro este valoarea medie a celor peste 40.000 de hectare de teren arabil aflat in administrarea BOR.
2,89 milioane de euro este bugetul de care dispune Arhiepiscopia Clujului pentru constructia si reparatia de biserici.
500.000 de euro este valoarea conturilor bancare pe care Patriarhia Romana si cele sase mitropolii le alimenteaza constant pentru cheltuieli curente.
circa 90 milioane de euro reprezinta veniturile medii anuale ale BOR provenite din donatii si din principalele activitati economice desfasurate.
440.000 euro veniturile obtinute in 2005 de societatea de constructii
Golia SRL controlata de Mitropolia Moldovei si Bucovinei.
300.000 de euro este valoarea de piata a actiunilor pe care Arhiepiscopia Alba-Iulia le detine la societatea VES din Sighisoara
126.000 de euro este venitul anual al Arhiepiscopiei Craiovei din participatia pe care o detine la o societate care tranzactioneaza electricitate si care are contracte cu Centrala Nuclearelectrica de la Cernavoda.
Peste 16 milioane de euro a cheltuit anul trecut Bisericapentru opere de binefacere.
Vatican: venituri anuale de 200 de mil. euro
La moartea Papei Ioan Paul al II-lea, Wall Street Journal scria ca veniturile anuale declarate ale Vaticanului se ridica la circa 200 milioane de euro pe an, in timp ce parohiile catolice din SUA au raportat in 2000 venituri de cinci miliarde euro. Potrivit MSN Money, Vaticanul a inregistrat in 2005 un excedent de 9,7 milioane de euro in ciuda unor cheltuieli de sapte milioane de euro legate de organizarea funeraliilor Papei Ioan Paul al II-lea si de alegerea succesorului acestuia.
In anul 2004, Vaticanul a inregistrat profit dupa trei ani de pierderi. Profitul realizat in 2004 a fost de trei milioane de euro, reprezentand o evolutie remarcabila fata de pierderile de 9,5 milioane de euro din 2003. Conform MSN Money, Vaticanul depinde de donatiile facute de diocezele din intreaga lume, care au ramas constante, la un nivel de circa 73 milioane de euro. Donatiile individuale catre Papa au atins un nivel de 43,7 milioane de euro in 2005, in crestere cu 15% fata de anul precedent. Investitiile realizate de Vatican, in principal in instrumente financiare sigure, desi cu randamente scazute, cum ar fi obligatiunile guvernamentale, au inregistrat un profit de 43 milioane de euro. Vaticanul a pus acest rezultat pozitiv pe seama conditiilor mai bune de pe piata financiara globala.
Revista Business Week estima in anul 2000 ca numai cele 20.000 de parohii ale Bisericii Catolice Americane au avut venituri anuale de 5,7 miliarde de euro, dintre care 4,8 miliarde au fost folosite doar pentru acoperirea cheltuielilor de intretinere.
In Australia, proprietatile Bisericii Catolice inseamna 57 de miliarde de euro, potrivit datelor publicate de revista BRW in 2004, in timp ce veniturile brute pe 2004 ale Bisericii s-au ridicat la 11 miliarde de euro. Conform Irish Property Magazin, activele imobiliare detinute de Biserica Catolica in Irlanda se ridicau in 1998 la 3,7 miliarde de euro.
“Majoritatea bisericilor sunt asigurate. Problema este ca nu pot fi asigurate toate bunurile de tezaur, pentru ca nu pot fi evaluate. De regula, sunt asigurate icoanele, obiectele religioase de patrimoniu si biserica in sine Constantin Stoica purtator de cuvant al Patriarhiei Romane
Cat da statul preotilor (brut, RON)
Preot cu studii medii
(seminar) debutant
459
Preot cu studii medii definitiv
479
Preot cu studii medii (grad II)
481
Preot cu studii medii (grad I)
483
Preot pregatire superioara debutant
496 (net: 386)
Preot pregatire superioara definitiv
519
Preot pregatire superioara (grad II)
550
Preot pregatire superioara (grad I)
660 (net: 499)
Staret de manastire
667
Egumen
667
Secretarul cancelariei Sf. Sinod
888
Protopop
888
Inspector eparhial
888
Arhiereu Vicar
5.466 (net: 3.811)
Episcop Auxiliar
5.466
Episcop Vicar
5.466
Episcop Vicar Patriarhal
5.714 (net: 3.984)
Arhiepiscop
6.245
Mitropolit
6.636 (net: 4.650)
Patriarh
7.204 (net: 5.091)
Sumele reprezinta sprijinul financiar acordat de stat si virat de Ministerul Culturii si Cultelor, prin Secretariatul de stat pentru culte Sursa: Secretariatul de stat pentru culte.
Obiecte de cult
Cristelnita
980 euro
Candelabru
830 euro
Sfanta Evanghelie
330 euro
Sfintele vase
307 euro
Litiera
276 euro
Vesminte
276 euro
Acoperamant pentru Sfintele Vase
153 euro
Sfanta Cruce cu postament
129 euro
Trusa de botez
110 euro
Trusa de impartasanie
89 euro
Icoana argintata
80 euro
Sursa: ortodoxmall.ro
Trimite articolul
Xcum adica ca primesc bani de la statul roman? adica si din banii mei? sa traiasca din donatii nu pe seama mea! taxele sunt pt. sanatate, educatie, nu pt. basmele din biserici!
culmea! bisericile pe care ridica peste tot in locul parcurilor, tot se fac si din banii mei?
biserica, fie oricare, nu are de ce sa primeasca bani de la stat. credinta este treaba personala a unora si sa palteasca ei pt. “visele lor erotice”!