Scopul acestor măsuri este acela de a veni în sprijinul contribuabililor, de a susține conformarea voluntarã la platã, sens în care, prin măsurile adoptate de impulsionare a achitării obligațiilor fiscale/bugetare, statul se asigurã, pe de o parte, de faptul cã volumul arieratelor scade, iar pe de altã parte veniturile bugetare cresc astfel încât sã se poatã susține cheltuielile efectuate pentru susținerea economicã.

„Guvernul a aprobat astãzi un pachet amplu de mãsuri, de impact atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru temperarea deficitului bugetar și susținerea investițiilor publice. Pe deoparte, în ceea ce privește facilitãțile pentru cei cu datorii, este modul nostru de a ajunge la un echilibru, nu toți contribuabilii care au restanțe sunt certați cu legea. Ne intereseazã sã îi ajutãm pe cei aflați în dificultate, în timp ce încurajãm conformarea și recuperãm o parte dintre creanțele care nu ar fi ajuns niciodatã la buget.

În plus, aici facem un pas spre a-i impulsiona pe cei buni-platnici sã continue acest comportament, pentru cã datoritã lor economia funcționeazã.

O altã componentã importantã este sprijinul acordat autoritãților publice locale care implementeazã cu succes proiecte de investiții, astfel încât acestea sã poatã asigura finanțarea necesarã pentru continuarea acestor proiecte.

În plus, statul face un pas semnificativ pentru reducerea cheltuielilor, care include mãsuri de monitorizare și reducere a categoriilor de cheltuieli neesențiale anul acesta”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Principalele prevederi ale proiectului vizeazã:

• Acordarea unei bonificații de 3% pentru contribuabilii bun-platnici pentru viitoarele obligații fiscale;
• Implementarea unor mãsuri pentru îmbunãtãțirea colectãrii creanțelor bugetare și pentru sprijinirea debitorilor aflați în dificultate financiarã, prin acordarea unor facilitãții fiscale constând în anularea unor obligații privind accesoriile (dobânzi, penalitãți etc.), precum în cazul persoanelor fizice și stingerea unei pãrți din datorie, în funcție de valoarea debitului;
• Sprijin pentru investițiile derulate la nivelul autoritãților publice locale prin facilitarea accesului la finanțare la fonduri europene sau credite din trezorerie;
• Monitorizarea sistemului de cheltuieli publice și reducerea categoriilor de cheltuieli care nu sunt necesare sau pot fi amânate;
• Monitorizarea sistemului de cheltuieli pentru companiile de stat/locale.

Bonificații financiare pentru contribuabilii bun-platnici

Pentru a veni în sprijinul contribuabililor bun-platnici și recompensarea acestora pentru conformarea voluntarã la platã se va acorda o bonificație de 3% din impozitul pe profit anual și din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, aferente anului fiscal 2024/anului fiscal modificat care începe în anul 2024, dupã caz.

Pot beneficia de aceastã mãsurã contribuabilii care își declarã și li se stinge integral și la termenele prevãzute de lege impozitul pe profit anual/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, aferente anului 2024/anului fiscal modificat care începe în anul 2024, dupã caz.

Facilitatea se acordã din oficiu de cãtre ANAF, prin emiterea unei decizii și în situația respectãrii condițiilor prevãzute de actul normativ. Sumele care fac obiectul bonificației nu se restituie, ci se utilizeazã pentru compensarea cu obligațiile fiscale ale contribuabilului, în conformitate cu prevederile art. 167 din Legea nr. 207/2015, cu modificãrile și completãrile ulterioare.

Facilitãți fiscale constând în anularea unor debite restante și penalitãți

Situația actualã a volumului creanțelor bugetare neîncasate la bugetul general consolidat cu potențial de valorificare indicã o valoare a creanțelor bugetare care nu au fost încasate la termenele scadente în valoare de 71,8 miliarde lei, respectiv 4,06% din PIB, din care 60,5 miliarde lei provin din debitele principale, în timp ce 11,3 miliarde lei provin din determinarea accesoriilor potrivit prevederilor legale în vigoare. Din suma de 71,8 miliarde lei, 8,19 miliarde lei reprezintã sume care provin din hotãrâri penale definitive nu se iau în calcul pentru determinarea valorii creanțelor posibil de recuperat.

Actul normativ prevede anularea accesoriilor pentru toate categoriile de debitori, cum ar fi persoane fizice sau juridice, indiferent de forma de proprietate, asocieri și alte entitãți fãrã personalitate juridicã, persoane fizice care desfãșoarã activitãți economice în mod independent sau exercitã profesii libere, unitãți administrativ-teritoriale sau subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiului București ori instituții publice.
În ceea ce privește companiile și autoritãțile sau instituții publice care administreazã obligații bugetare, un numãr de 330.735 contribuabili înregistreazã debite restante și vor beneficia de urmãtoarele facilitãți:

• Se anuleazã toate accesoriile (dobânzi, penalitãți) aferente obligațiilor bugetare principale datorate bugetului general consolidat, restante la data de 31 august 2024 inclusiv, dacã sunt achitate integral datoriile pânã la data depunerii cererii, dar nu mai târziu de 25 noiembrie 2024.
• Se anuleazã toate accesoriile aferente obligațiilor bugetare principale, declarate suplimentar de debitor prin declarație rectificativã, cu scadențã anterioarã datei de 31 august 2024 inclusiv, administrate de ANAF.
• Anularea tuturor accesoriilor, aferente obligațiilor bugetare principale cu scadențe anterioare datei de 31 august 2024 inclusiv, și stinse cu întârziere pânã la 31 august 2024.
• Anularea tuturor accesoriilor aferente obligațiilor bugetare principale cu scadențe anterioare datei de 31 august 2024 inclusiv, stabilite prin decizie de impunere emisã ca urmare a controlului fiscal.

Cererea de anulare a accesoriilor se va soluționa de cãtre organul fiscal prin decizie de anulare a accesoriilor, în cazul în care debitorul îndeplinește condițiile prevãzute pentru acordarea anulãrii accesoriilor sau prin decizie de anulare sau de respingere a cererii.În ceea ce privește persoanele fizice, un numãr de 848.705 contribuabili persoane fizice înregistreazã debite restante, care vor acorda urmãtoarele facilãți:

În cazul debitorilor persoane fizice care înregistreazã obligații bugetare principale restante la data de 31 august 2024 inclusiv, în cuantum mai mic de 5.000 lei inclusiv, stinse în procent de 50% pânã la 25 noiembrie 2024, se acordã:

• anularea unui procent de 50% din obligațiile bugetare principale, restante la data de 31 august 2024 inclusiv;
• anularea dobânzilor, penalitãților și a tuturor accesoriilor aferente obligațiilor bugetare principale, restante la data de 31 august 2024 inclusiv.

În cazul debitorilor persoane fizice care înregistreazã obligații bugetare restante la data de 31 august 2024 inclusiv, în cuantum mai mare de 5.000 lei, stinse în procent de 75% pânã la data depunerii cererii de anulare, dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024, se acordã:

• anularea unui procent de 25% din obligațiile bugetare principale restante la data de 31 august 2024 inclusiv;
• anularea dobânzilor, penalitãților și a tuturor accesoriilor aferente obligațiilor bugetare principale, restante la data de 31 august 2024 inclusiv.

Nu pot beneficia de aceastã mãsurã obligațiile fiscale/bugetare care fac obiectul unor procese penale, precum și obligațiile bugetare stabilite prin hotãrâri penale definitive și sume reprezentând prejudicii. În acest sens, contribuabilii declarã pe propria rãspundere, prin cererea de anulare depusã, faptul cã nu se aflã în niciuna dintre aceste situații.

Sprijin pentru investițiile derulate la nivelul autoritãților publice locale

Pentru a veni în sprijinul autoritãților publice locale ce implementeazã cu succes proiecte de investiții finanțate din fonduri externe, Ministerul Finanțelor a propus o serie de mãsuri care sã permitã unitãților administrativ teritoriale sã asigure necesarul de finanțare pentru a onora cererile de prefinanțare/platã/rambursare. Printre acestea se numãrã:

• Flexibilizarea condițiilor de utilizare a veniturilor proprii ale instituțiilor publice pentru a finanța cheltuieli curente și de capital;
• Majorarea prefinanțãrii de la 10%, cât este acordat în prezent, la 30% pentru finanțarea investițiilor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile și rambursabile pentru autoritãțile publice locale;
• Utilizarea excedentelor autoritãților publice pentru finanțarea cheltuielilor cu energia termicã, asistența socialã destinatã asistenților sociali ai persoanelor cu dizabilitãți, DGASPC și investițiilor PNRR și Politica de Coeziune;
• Introducerea proiectelor etapizate cu finanțare din fonduri europene în categoria proiectelor pentru care pot fi contractate împrumuturi prin Trezoreria Statului;
• Majorarea plafonului de contractare a împrumuturilor de cãtre unitãțile administrativ-teritoriale cu suma de 1,5 miliarde lei, precum și a plafonului de tragere cu suma de 700 milioane lei.

Eficientizarea sistemului de cheltuieli

Totodatã, actul normativ reglementeazã o serie de mãsuri pentru reducerea deficitului bugetar, astfel:

• Plata eșalonatã, în perioada 2025-2029, a diferenței dintre drepturile salariale stabilite prin acordarea valorii de referințã sectorialã în cuantum de 605,225 lei prin ordin/decizie a conducãtorilor instituțiilor din sistemul judiciar și drepturile salariale aflate în platã începând cu data de 1 ianuarie 2018;
• Limitarea, începând cu luna septembrie 2024 a unor naturi de cheltuieli cu bunurile și serviciile și a cheltuielilor cu investițiile;
• Limitarea stimulentelor acordate din fonduri externe nerambursabile, decontarea cheltuielilor de transport la plecarea în concediu);
• Reglementãri cu privire la emiterea și plata titlurilor de despãgubire emise în baza legislației în domeniul despãgubirilor proprietãții;
• Reglementãri cu privire la asigurarea unei conduite prudente în ceea ce privește deschiderile de credite și plãți efectuate de cãtre autoritãțile publice;
• Suspendarea organizãrii de noi concursuri pe bazã de memorandumuri aprobate în Guvernul României precum și suspendarea exceptãrii de la reorganizare/comasare a instituțiilor publice pânã la data de 31 decembrie 2024;
• Autorizarea Ministerului Finanțelor de a solicita ordonatorilor principali de credite disponibilizarea la Fondul de rezervã bugetarã la dispoziþia Guvernului a economiilor constatate din analiza execuþiei bugetare;
• Utilizarea fondurilor obținute din emisiunea de eurobonduri verzi în vederea finanțãrii proiectelor de linie de cale feratã sau de metrou dupã caz și transferul proiectelor în programele operaționale specifice Politicii de coeziune.