O să înebunim de căldură!

Motivul: vom avea parte de seceta, temperaturi mai mari decat in mod normal, fenomene extreme mai dese si ploi torentiale in intervale scurte de timp, ne avertizeaza specialistii de la Administratia Nationala de Meteorologie (ANM).

Seceta si temperaturi ridicate

Potrivit statisticilor, de fiecare data cand sfarsitul unui an a fost marcat de o perioada cu cantitati deficitare de precipitatii, anul urmator a fost caracterizat de seceta. “In ultimele luni ale lui 2006, cantitatile de precipitatii au fost cu mult sub norma climatologica. Apoi exista semnale puternice ca vom avea un an foarte cald (intensificarea fenomenului El Nino). De aceea, putem spune ca anul acesta va fi cel mai probabil unul secetos”, afirma Ion Sandu, directorul ANM.

Potrivit prognozei, in intervalul ianuarie-mai, temperatura medie pe fiecare luna in parte va fi cu 1-2 grade C peste valorile obisnuite. Spre exemplu, luna viitoare se va inregistra o temperatura medie, la nivelul tarii, de 2-3 grade C fata de -2 grade, cat este temperatura medie multianuala. Iar in aprilie vom avea o temperatura medie de 12 grade C, cu 4 grade C mai mult decat temperatura medie multianuala.

Furtuni si ploi torentiale

De altfel, se pare ca anul acesta nu ne vom confrunta doar cu temperaturi ridicate si seceta. “Nu va fi un an usor pentru ca povestea schimbarilor climatice nu mai e deloc o poveste. Pe fondul incalzirii din ianuarie, aparitia unui front rece va duce la intensificarea fenomenelor meteo, spre exemplu vanturi puternice si violente”, explica Ion Sandu, directorul ANM.

El mai spune ca sunt asteptate cantitati foarte mari de precipitatii in intervale scurte de timp, care pot produce inundatii punctiforme, de genul celor de la Tarlisua si Arbore, din 2006. In schimb, se pare ca nu vom avea mari probleme cu debitul Dunarii, pentru ca acesta se va situa, cel putin pana in luna mai, sub mediile lunare normale, potrivit hidrologilor.

“Prima parte a lunii martie va aduce posibile cresteri ale debitelor si cotelor de atentie pe raurile din nord, centru si est din cauza blocajelor de gheata”, avertizeaza Marinela Simota, director stiintific al Institutului National de Hidrologie. De altfel, ea mai spune ca in aprilie si mai sunt posibile depasiri ale cotelor de inundatii pe raurile din zona de deal si de munte.

Pe 3 februarie, iarna vine in Romania

Daca zilele cu maxime de 16 grade C ne-au facut sa credem ca, de fapt, ar veni primavara, se pare ca iarna ne va vizita totusi la inceputul lunii viitoare. Pana pe 21 ianuarie insa, vom avea parte de o vreme in general frumoasa, cu temperaturi peste valorile normale ale perioadei. Astfel, se vor inregistra temperaturi medii cuprinse intre 0 si 2 grade C, iar in vest si sud-est vor depasi 2 grade C. 

Intervalul 22-25 ianuarie va aduce o racire a vremii, mai ales in centrul si nordul tarii, unde valorile termice medii vor fi in jur de -2 grade C. In plus, sunt prognozate precipitatii sub forma de ninsoare la munte si ploi in rest. Intre 27 ianuarie si 1 februarie vom avea din nou parte de o vreme calda, ca in prima parte a lunii ianuarie.

“In jurul datei de 3 februarie, vom avea parte de o incercare de instalare a iernii. Mai intai vor fi precipitatii sub forma de ploaie, dar, odata cu racirea vremii, se vor transforma treptat in ninsoare. Si in intervalul 5-11 februarie ne asteptam la precipitatii insemnate cantitativ, dar nu putem spune de pe acum cate zile cu ninsoare vor fi sau cat de mare va fi stratul de zapada”, explica Ion Sandu, directorul ANM.

Alertă în agricultură: plantele sufera din cauza iernii calde

Deficitul de umiditate din sol va afecta in principal recolta de cereale, care ar putea scadea cu pana la 60%, declara recent, pentru EVZ, dr. Valeriu Tabara. Prognozele de ieri nu fac decat sa se adauge semnalelor de alarma privind soarta culturilor agricole. 

CEREALELE. “Daca temperaturile de acum vor continua maximum o saptamana, culturile de orz vor fi total compromise. Acelasi pericol exista si in ceea ce priveste graul. Daca da un inghet, e posibil sa fie compromisa si recolta de grau”, isi exprima ingrijorarea prof. Mihai Berca, de la Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara, Bucuresti. El a adaugat ca ingrijorarea in ceea ce priveste recoltele de anul acesta e valabila in toata Europa si ca astfel se explica si cresterea pretului la grau.

VITA-DE-VIE. Nici viile nu scapa de amenintare. La primul ger serios, vita ar putea sa inghete pentru ca seva a inceput deja sa se miste prin vasele capilare, dupa cum explica specialistul in resurse naturale.

POMII FRUCTIFERI. Berca mai spune ca si pomii fructiferi au de suferit de pe urma caldurii nefiresti pentru aceasta perioada a anului. “La unii pomi a inceput deja inmugurirea, ceea ce inseamna ca si-au creat o sensibilitate crescuta la frig si, daca da un inghet, inspecial cei care inmuguresc primavara devreme – cum ar fi caisul, piersicul, ciresul – vor fi afectati”, explica acesta. Prof. Florin Stanica spune ca, pe langa productia de fructe, e foarte probabil sa fie afectat si coronamentul pomilor la urmatorul ger cu -10 -15 grade C.

Animalele nu sunt in pericol

Temperaturile ridicate din aceasta luna nu aduc numai pagube. Petre Nicolae, seful serviciului de cresterea animalelor din cadrul Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, e de parere ca nu exista niciun pericol pentru animalele salbatice sau domestice. “Numai daca erau geruri si zapezi foarte mari animalele salbatice nu gaseau mancare, si atunci ar fi fost periculos pentru ele, dar asa nu e niciun pericol”, explica Nicolae.

Nici animalele domestice nu sufera din cauza schimbarilor climaterice. “Nu mai sunt supuse frigului, iar in adaposturi nu se mai face condens. In perioada friguroasa, microclimatul din grajduri devine daunator. Si ceea ce e foarte important, animalele pot face miscare in aceasta perioada cu temperaturi ridicate”, explica specialistul in cresterea animalelor.

Vremea calda aduce astenie, viroze si hepatite

Astenia de primavara, de fapt o forma speciala a acesteia, vine mai devreme anul acesta din cauza vremii calduroase. Daca asteniile de primavara se leaga mai mult de faptul ca organismul slabit de peste iarna incearca sa se adapteze noilor temperaturi, astenia intalnita in aceasta perioada este mai mult o neconcordanta intre asteptari si ceea ce primim.

“Ciclul nostru biologic este dat peste cap. Nu intelegem de ce nu e frig sau zapada si de aici o serie de intrebari, framantari care produc un disconfort psihic mai mare decat astenia de primavara. In plus, oamenii vorbesc mult despre lipsa iernii si sunt foarte preocupati si afectati din aceasta cauza”, afirma psihologul Anca Munteanu, de la Centrul de Psihologie de Actiune si Psihoterapie din Bucuresti.

Temperaturile ridicate din ultima perioada favorizeaza si aparitia unor virusuri transmisibile, in special in perioadele calde sau la schimbarea anotimpului. Enteritele, gastroenteritele sau hepatita A sunt cateva dintre bolile a caror frecventa a crescut in ultima vreme.

“Nu putem inca vorbi de epidemii. Probabil ca, daca vremea calda mai persista, se va confirma si o epidemie”, este de parere Doru Cristian Gavrila, medic internist la Policlinica nr. 2 din Braila.

Virozele respiratorii au umplut spitalele

Vremea calduroasa si variatiile de temperatura dintre noapte si zi au crescut si numarul infectiilor respiratorii. In Ramnicu-Sarat si in Buzau s-a observat cea mai mare crestere a numarului pacientilor din ultimii 10 ani.

“A crescut numarul virozelor respiratorii intr-un ritm neasteptat. Camerele de garda fac fata cu greu afluentei mari de bolnavi pe care n-am mai intalnit-o de zece ani. Sunt sectii unde bolnavii stau doi in pat”, a declarat directorul Spitalului Municipal din Ramnicu-Sarat. El a mai spus ca oamenii ajung la spital si din cauza unor stari de rau general, dar si a unor crize pe fondul bolilor cronice si a modificarilor climaterice.

Economia trage tare pe uscat

TURISM – COMERT. Proprietarii hotelurilor de la munte, administratorii partiilor, comerciantii de schiuri sau alte echipamente pentru sporturi de iarna, toti isi vad afacerile “topite” de vremea deosebit de calduroasa din aceasta perioada.

INDUSTRIE. Lipsa zapezii are efecte chiar si asupra industriei textile, unde proprietarii vorbesc deja despre o “criza a paltoanelor” si se plang ca vanzarile la hainele groase au scazut la jumatate fata de anul trecut. 

ENERGIE. Si industria energetica, cu precadere cea hidro, va avea de suferit, intrucat debitele reduse ale Dunarii si ale principalelor rauri au redus la jumatate productia de energie a societatii Hidroelectrica. 

CONSTRUCTII. Temperaturile ridicate inregistrate la inceputul acestui an favorizeaza in schimb sectorul constructiilor, unde lunile de iarna erau practic compromise.