Ca păduchele pe împărat

Taxe, impozite, restricții, măsuri de „austeritate”: „pachetul de redresare economică” al cabinetului Bolojan a adus la limita disperării milioane de români din categorii vulnerabile social. Oamenilor li se repetă, cu obstinație, că „toți trebuie să punem umărul” pentru a aduce aduce țara „pe linia de plutire” și pentru a „reporni motoarele economiei”; că în ultimii 35 de ani s-au adoptat multe legi proaste, măsuri greșite, s-au pierdut, risipit sau furat banii țării și s-au făcut datorii colosale, care acum trebuie plătite, pentru ca țara și noi toți să nu intrăm în faliment.

Așa că noi, toți, trebuie să dăm „ceva înapoi statului”, pentru a acoperi gaura bugetară imensă: și pensionarii, și muncitorii cu salariul minim pe economie, și dascălii, și mamele cu bebeluși, și bolnavii cronici, invalizii, persoanele cu handicap, chiar și cei mai săraci români trebuie să strângă și mai mult cureaua nevoilor și așa foarte strânsă deja și să  „repare dezastrul”. Chiar dacă nu ei au adus țara la sapă de lemn, iar cei care au generat această criză trăiesc, în continuare, în lux și dezmăț, ca „păduchele pe împărat”, ca să-l parafrazăm pe Thomas Mann.

De ce asta? Pentru că în România normele care stipulează răspunderea ministerială (Legea nr. 115/1999) și Legea magistraților (Legea nr. 303. 2022), care ar trebui să-i tragă la răspundere pe cei care au adus țara în acest punct critic, sunt încă apă de ploaie în realitatea concretă românească.

Drepturile românilor, doar pe hârtie

La fel stau lucrurile și cu directivele europene, pe care autoritățile românești le procrastinează cu seninătate. Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) solicită autorităților să comunice motivele pentru care 25 de directive ale Uniunii Europene nu au fost transpuse în legislația națională, deși termenele legale au fost depășite. În prezent, România se confruntă cu un risc crescut de sancțiuni financiare masive, în condițiile în care 19 proceduri de infringement sunt deja active, iar alte 6 directive europene au termenele de implementare depășite.

Analiza FACIAS arată că „în timp ce alte state membre europene utilizează aceste reglementări pentru a-și proteja consumatorii și a-și moderniza infrastructura, în România, drepturile românilor rămân doar pe hârtie. FACIAS a solicitat fiecărui minister responsabil să publice comunicările purtate cu Comisia Europeană și să indice motivele pentru care directivele europene nu au fost transpuse nici până în prezent în legislația națională”.

Topul ministerelor cu restanțe la implementarea directivelor UE arată astfel: Ministerul Finanțelor conduce lista cu 8 directive netranspuse, urmat de Ministerul Energiei cu 6, Ministerul Mediului cu 5 și Ministerul Economiei cu 2. De asemenea, există restanțe și la nivelul altor instituții: Ministerul Afacerilor Interne – 2 directive, Ministerul Justiției – 1, Ministerul Afacerilor Externe – 1.

Printre directivele cu termen depășit se numără Directiva 2023/1791 privind eficiența energetică, al cărei termen de transpunere a expirat la 11 octombrie 2025. Deși statul este obligat să renoveze anual peste 3% din suprafața clădirilor publice pentru a atinge standardul de emisii zero, întârzierea implementării privează cetățenii de beneficiile unor clădiri eficiente, cu un consum energetic minim.

În aceeași situație se află și Directiva RED III 2023/2413, crucială pentru independența energetică, unde, deși autoritățile pretind că au adoptat măsuri de transpunere, Comisia Europeană nu a emis avizul favorabil, semnalând o implementare incompletă sau defectuoasă. RED III impune un obiectiv obligatoriu la nivelul UE: minimum 42,5% din consumul total de energie să provină din surse regenerabile până în 2030 și urmărește ca Uniunea să devină independentă de combustibilii fosili din Rusia cu mult înainte de acest termen.

„Impactul inacțiunii guvernamentale lovește direct și în buzunarul românilor care apelează la credite. Directiva 2023/2225 privind contractele de credit de consum, care ar fi trebuit să fie în vigoare din 20 noiembrie 2025, oferă consumatorilor dreptul de retragere din contract în 14 zile, fără penalități.

Deși proiectul se află formal în etapa de consultare publică, întârzierea transpunerii lasă cetățenii vulnerabili în fața unor decizii financiare luate sub presiune, fără acces la informații precontractuale standardizate și ușor de înțeles”, subliniază reprezentanții fundației. 

FACIAS cere identificarea celor responsabili pentru întârzierile în transpunerea directivelor UE, acțiuni care pot atrage penalități zilnice de zeci de mii de euro și sume forfetare de milioane de euro. Totodată, FACIAS avertizează că aceste sancțiuni vor fi achitate din bugetul public, deci din banii cetățenilor români, fapt inacceptabil într-un stat care ignoră implementarea unor beneficii europene, dar suportă costurile incompetenței administrative.