Potrivit propunerilor incluse în aşa-numitul
Cod al educaţiei, schimbările la
preuniversitar ţin, în principal, de
testările de la finalul ciclurilor de studii.
Trecerea de la gimnaziu la liceu se va face tot pe baza
repartizării computerizate şi a programelor
de consiliere profesională organizate de
şcoli. La admiterea în liceu, se va
ţine cont de media generală
obţinută pe parcursul claselor V-VIII, care
va avea o pondere de 50% din media
finală, şi de nota la un test structurat
după model european, care va deţine tot
o pondere de 50% şi care reprezintă, de
fapt, noutatea adusă în locul tezelor unice.
La acest test, care va fi susţinut, în
scris, în semestrul al doilea din clasa a
VIII-a, vor fi verificate competenţele cheie
obţinute de elev, prin întrebări
din mai multe domenii. Testul va fi dat şi la
finalizarea ciclului primar, ca verificare
înainte de gimnaziu, însă nota
astfel obţinută nu va conta
ulterior la admitere.
În ceea ce priveşte bacalaureatul, acesta va
avea două etape. Pe parcursul clasei a XII-a, vor
fi evaluate, prin verificări
orale, competenţele de comunicare în
limba română şi, după
caz, în limba maternă. Tot în
timpul ultimului an de liceu, vor fi susţinute
două examene de verificare a
cunoştinţelor de folosire a computerului
şi de limbi moderne. Toate aceste
evaluări din timpul anului şcolar sunt
eliminatorii.
La finalul clasei a XII-a, în
cadrul bacalaureatului se vor susţine trei,
respectiv patru probe scrise, în cazul elevilor
care au studiat în limba maternă.
Disciplinele de examen vor fi limba română,
o probă obligatorie corespunzătoare
profilului, matematică sau istorie, şi una la
alegere, în funcţie de profil. La
această ultimă probă, elevii care au
absolvit un profil real vor putea alege între
chimie, fizică, biologie şi
informatică, iar cei de la profil uman,
între economie, geografie, logică,
psihologie şi filosofie.
Practic, probele orale de la bacalaureatul de
până acum au fost înlocuite cu
evaluările din timpul anului şcolar şi,
în plus, a fost eliminată ultima probă
de bacalaureat, cea la discipline din altă arie
curriculară decât cea absolvită, unde
mai mult de jumătate din candidaţi alegeau
proba la educaţie fizică.
Alte modificări prevăd ca
învăţământul obligatoriu
să aibă 11 clase, incluzând grupa
pregătitoare pentru şcoală, ministerul
angajându-se să generalizeze
învăţământul de 13 clase.
Elevii vor fi înscrişi în clasa I
dacă împlinesc vârsta de 6 ani
în anul în care încep şcoala.
În ceea ce priveşte disciplina în
şcoli, ministerul vrea
să înfiinţeze un Colegiu al
profesorilor şi o Cartă a autonomiei
şcolare. Potrivit participanţilor la
discuţiile despre noua lege a
învăţământului, Colegiul
profesorilor va fi responsabil de analizarea
şi sancţionarea cazurilor de
indisciplină şi imoralitate printre cadrele
didactice, similar Colegiului Medicilor în
domeniul sanitar, iar Carta autonomiei ar urma să
stabilească limitele în care s-ar propaga
puterea instituţiilor de
învăţământ, mai exact
regulamentele de ordine interioară, statutul
elevului şi metodologiile după care elevii
şi părinţii vor fi implicaţi
în luarea deciziilor ce privesc şcoala.
Deocamdată, ministerul şi partenerii de
dialog nu au stabilit în detaliu care vor fi
criteriile după care va funcţiona Colegiul
profesorilor, în ce limite se defineşte
indisciplina şi nici care sunt sancţiunile
propuse pentru diferite abateri. Nici prevederile
Cartei nu au fost încă stabilite, toate
acestea urmând să fie definitivate de
Ministerul Educaţiei.
O altă propunere venită în urma
discuţiilor ministerului cu sindicatele se
referă la alegerea directorului de
şcoală. Acesta va fi numit în
funcţie în urma unui concurs organizat de
Consiliul de Administraţie al
unităţii
de învăţământ, format
50% din cadre didactice şi 50% din
reprezentanţi ai Consiliului Local şi
părinţi.
O problemă delicată în acest
moment pare să fie predarea religiei
în şcoli. Ministrul Ecaterina Andronescu
propune ca religia să fie inclusă în
programa şcolară obligatorie,
însă, la cererea părinţilor,
elevii vor avea posibilitatea de a nu
frecventa orele la această disciplină.
Ministrul Ecaterina Andronescu şi-a manifestat
dorinţa ca toate aceste modificări să se
aplice încă din anul şcolar 2009-2010,
însă a precizat că acest lucru depinde
de cum va proceda parlamentul pentru adoptarea
Codului educaţiei. În acest moment,
Executivul nu a decis dacă acest Cod al
educaţiei va fi asumat de guvern sau va fi supus
spre aprobare în parlament.
Potrivit ministrului Andronescu, Codul educaţiei
va fi gata, cel mai târziu, pe 14 august.
Reprezentaţii ministerului şi cei ai
sindicatelor continuă discuţiile
luni, când
sunt dezbătute modificările pentru
învăţământul superior.
sursa: NewsIn
Citiți principiile noastre de moderare aici!