Planul are o durată de trei ani, până în 2027, și vizează cinci tipuri de violență în mediul școlar: cazuri de violență între preșcolari/elevi; cazuri de violență exercitată de personalul școlii asupra antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor; cazuri de violență asupra personalului școlii; cazuri de violență a părinților în spațiul școlii asupra personalului și asupra antepreșcolarilor/ preșcolarilor/ elevilor; cazuri de violență anti-școală.

Bullyingul, cyberbullyingul, vătămarea corporală, șantajul, atingeri nedorite, agresiune și exploatare sexuală, sunt doar câteva dintre acțiunile pe care le menționează documentul planului. Pentru cadrele didactice, favorizarea unor copii în defavoarea celorlalți sau defavorizarea evidentă a unor copii sunt considerate fapte abuzive în mediul școlar conform planului aprobat.

Planul național de combatere a violenței școlare urmărește să prevină și să reducă cazurile de violență în școli prin îmbunătățirea abilităților instituțiilor de învățământ din țară în gestionarea cât mai eficientă a unor astfel de situații. Un personal școlar pregătit corespunzător va putea ajuta pe termen lung la reducerea violenței în școli.

O altă măsură prevăzută în plan este „dotarea unităților de învățământ cu sisteme de supraveghere audio-video funcționale și având funcția de stocare a datelor”, cu finanțare din bugetul instituțiilor responsabile (Administrația publică locală, Ministerul Educației, ISJ/ISMB), și din fonduri nerambursabile. Camerele de supraveghere trebuie instalate în cât mai multe zone ale clădirii, și anume corpuri de clădire, anexe, sală de sport, teren de sport, curte interioară, laboratoare, căi de acces în școală, căi de acces adaptate pentru persoane cu dizabilități, gard împrejmuitor.

Documentul Planului de combatere a violenței școlare mai include următoarele măsuri:

• Implementarea temei „Prevenirea și reducerea faptelor de violență, respectiv a consumului de droguri, alcool și tutun” în cadrul Programului „Școala Altfel”
• Implementarea programului „Împreună prindem curaj” în minim 250 unități de învățământ preuniversitar/an
• Promovarea la nivel național a programelor școlare pentru disciplinele opționale „Managementul emoțiilor”, „Educație pentru sănătate”, „Abilități de viață”, „Educație incluzivă și dezvoltarea gândirii critice”, în vederea includerii acestora în curriculum la decizia elevului din oferta școlii.
• Constituirea unei biblioteci/ punct de informare/ centru de resurse (online sau offline) cu ghiduri, manuale și resurse educaționale deschise (RED) privind abordări, metode, tehnici și bune practici de prevenire și combatere a violenței la nivelul unității de învățământ. Informarea consecventă a elevilor, profesorilor și părinților cu privire la disponibilitatea acestor resurse
• Identificarea timpurie a elevilor vulnerabili la acte de violență, precum și a celor cu risc de dezvoltare a comportamentelor agresive, a elevilor cu potențial violent și a cauzelor acestui comportament în vederea includerii acestora în programe de consiliere, dezvoltare personală și a relațiilor cu ceilalți
• Formarea procurorilor și a judecătorilor în ceea ce privește gestionarea celor mai grave situații de violență împotriva elevilor și personalului școlii, ținând cont de interesul superior al copiilor și dreptul la muncă
• Intervenția imediată în cazurile de violență, prin toate mijloacele legale; stabilirea tuturor măsurilor ce vor fi întreprinse se va face cu consultarea tuturor factorilor implicați, într-o manieră participativă, de sprijin, orientată spre elevi, indiferent de rolul în situația de violență
• Oferirea de sprijin personalizat, inclusiv consiliere psihopedagogică, pentru fiecare din cele trei categorii de copii/tineri implicați în situații de violență (elevii cu comportamente agresive, elevii victime, elevii martori) la nivelul unității de învățământ
• Creșterea numărului de consilieri școlari până la atingerea unei norme de maximum 500 de elevi, maximum 500 de elevi și preșcolari sau de maximum 300 de preșcolari