Suferința psihică aduce cu ea unele schimbări în comportament. Ele pot fi observate la o privire mai atentă. Retragerea socială, creșterea consumului de substanțe și lipsa de motivație pot indica că o persoană ar putea suferi psihic.

„De cele mai multe ori schimbările sunt, cel puțin în prima etapă, cantitative. Retragerea socială, creșterea consumului de substanțe, lipsa de motivație, iritabilitate crescută, gândire negativă, sarcasm, mâncatul emoțional, lipsa apetitului alilmentar, scăderea libidoului, oboseala cronică, tulburările de somn șamd ne pot semnaliza că există niște probleme de sănătate mentală la noi, sau la cei dragi”, explică pentru Tion psihologul psihoterapeut din Timișoara, Mircea Dragu.

Semnele nu conduc întotdeauna la gesturi extreme, dar nici nu trebuie ignorate.

Ce să NU spui atunci când cineva trece prin momente grele

Modul în care reacționăm atunci când o persoană de lângă noi suferă psihic este important pentru a o ajuta să lupte cu suferința. În cazul în care observăm astfel de schimbări trebuie să reacționăm cu tact și să evităm spiritualitatea de aprozar. Nu funcționează. Este important, în schimb, să oferim sprijin și să ascultăm.

„«Gândește pozitiv». «Totul depinde de tine». «Fii puternic!». «Este ceva bun în orice lucru rău». «Totul o sa fie bine». Acestea sunt câteva exemple de mesaje care NU funcționează. Gândirea pseudopozitivă, spiritualitatea de aprozar promovează aceste abordări lipsite de empatie și înțelegere minimă a fenomenului suferinței mentale. E de preferat să nu oferim soluții sau să încercăm să salvăm pe cineva, dar să fim acolo pentru persoana respectivă, sa oferim suport, și nu în ultimul rând, să ascultăm”, spune psihoterapeutul timișorean.

Cei mai mulți dintre cei care au trecut prin asta au luat măsuri

Cei mai mulți dintre cei care au trecut prin asta au luat măsuri, iar alții au găsit singuri soluții.

„Cei mai mulți oameni din jurul nostru au experimentat măcar o depresie sau o anxietate ușoară. Mulți dintre aceștia au luat măsuri, unii au găsit singuri soluții, alții au încercat, dar nu este doar o problemă de atitudine și alegeri, este și una de context, de genetică, apar inclusiv factori cum e alimentația care pot favoriza sau defavoriza o adapatare mai bună sau mai rea la un anumit context. Bătrânețea, de exemplu, e o boală. Dar oamenii pot alege cum să se pregătească pentru ea și cum să se adapteze la ea”.

Oamenii care suferă mental sau emoțional se tem de stigmat, nu în mod neîntemeiat

Educația și sănătatea, în România, nu sunt priorități. Spitalele de psihiatrie sunt percepute negativ de populație, iar cei care suferă mental sau emoțional se tem de stigmă.

„Din păcate, trăim într-o țară în care educația și sănătatea nu sunt priorități. Serviciile de psihoterapie sunt greu accesibile în contextul serviciilor oferite de stat, și prohibitive pentru categoriile cele mai vulnerabile în contextul serviciilor de sănătate mentale private. Spitalele de psihiatrie sunt percepute mai degrabă negativ de către marea majoritate a populației, oamenii care suferă mental și/sau emoțional se tem, nu în mod neîntemeiat, de stigmă… Acesta e contextul social și cultural. Dar sunt și oaze de civilizație, comunități și organizații care oferă suport competent. Când acestea se vor transforma în rețele de profesioniști care, în parteneriat cu statul, vor oferi servicii prompte și competente, o să fim pregătiți ca societate să răspundem unor astfel de probleme. Până atunci, mă tem că de multe ori inclusiv demersul de a găsi ajutor, după etapele de conștientizare și acceptare, e mai degrabă dificil pentru cei mai mulți dintre cei afectați”, spune Mircea Dragu.