În 1995, Sfântul Apostol Andrei a fost înscris în calendarul Bisericii Ortodoxe Române cu cruce roșie, iar în 1997 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a proclamat Ocrotitorul României.

Același sinod a decis ca ziua de prăznuire a sfântului, 30 noiembrie, să fie proclamată Sărbătoare Bisericească Națională.

Andrei este cunoscut și drept „cel dintâi chemat”. Conform Bibliei, acesta L-a însoțit pe Iisus Hristos prin Țara Sfântă. A fost martor la minunile pe care Le-a săvârșit și s-a pătruns de învățăturile Lui. Sfântul Andrei a suferit, alături de ceilalți apostoli, asistând la chinurile și umilințele la care L-au supus iudeii pe Mântuitor. S-a încredințat, împreună cu ceilalți apostoli, că Iisus Hristos a înviat din morți. L-a văzut pe Domnul înviat și în prima zi, și după opt zile, și când El S-a arătat în Galileea și Le-a dat poruncă să predice Evanghelia printre toate neamurile pământești.

Sfântul Apostol Andrei a început să predice Evanghelia în Asia Mică. De acolo a venit în ținuturile dintre Dunăre și Marea Neagră și i-a creștinat pe strămoșii noștri geto-daci.

La fel ca și ceilalți apostoli, Sf. Andrei a umblat mult pentru a propovădui cuvântul lui Dumnezeu și prin urmare și alte țări îl au ca patron spiritual, printre care Scoția, Spania, Grecia, Rusia, dar și orașe din Italia, Franța, Belgia și Grecia.

Ziua Sfântului Andrei mai este cunoscută și ca Ziua lupului sau Gadinetul șchiop. Datorită legăturii dintre Sfântul Andrei și daci, lupii au o semnificație importantă în această zi. Se spune că în ziua de 30 noiembrie, lupul devine mai sprinten. Astfel, din cauza lupilor, în ziua de 30 noiembrie nu trebuie lucrat prin casă, dus gunoiul, dat de pomană și nici nu se dă nimic cu împrumut.

Tot de 30 noiembrie, fetele pot afla dacă se vor mărita. Fetele măsoară nouă ceșcuțe cu apă pline şi le toarnă într-o strachină, care se pune sub icoană. A două zi, în zori, se măsoară din nou, cu aceeași ceșcuță, apă din strachină. Dacă va mai rămâne pe fundul străchinii apă, fie şi câteva picături, atunci vor avea noroc; dimpotrivă, dacă ultima ceșcuță va rămâne neumplută cum trebuie, atunci nu vor avea noroc şi nu se vor mărită.

Potrivit datelor Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor, peste 940.000 de români își sărbătoresc astăzi onomastica. Cele mai întâlnite nume sunt Andrei și Andreea.

La bărbați, cele mai întâlnite variațiuni sunt Andi, Andreeas, Andrey, Andriaș, Andreiu, Andreiași, Andrușca, Andraș, Endre.

La femei, printre cele mai întâlnite variante se numără Andra, Andrada, Andreia, Andrușa, Andruța.