Noile sancţiuni economice impuse de SUA Iranului şi anunţate săptămâna trecută de Administraţia Bush vizează, printre altele, trei bănci şi mai multe companii iraniene, dar grupurile occidentale care operează în Iran devin şi ele vulnerabile.
Bank Melli, cea mai mare bancă din Iran, şi Bank Mellat se află acum pe lista neagră a SUA pentru că ar fi implicate în derularea programului de înarmare nucleară pe care Occidentul vrea să-l stopeze. A treia bancă, Saderat, era deja sub sancţiune, iar acum a fost clasificată drept sponsor al terorismului, pentru că a intermediat transmiterea de fonduri mai multor organizaţii teroriste, printre care Hezbollah şi Hamas. Cât de eficiente sunt însă aceste noi măsuri?
Analiştii cred că gestul Departamentului de Stat al SUA nu va reuşi să schimbe atitudinea Teheranului. “Este mai degrabă un mesaj simbolic transmis Iranului, dar şi celorlalţi, că America nu glumeşte”, spune expertul în problemele Orientului Mijlociu, Robert Hunter, citat de AP. Practic, sancţiunile anterioare interziceau deja orice fel de activităţi comerciale sau investiţii care implicau guvernul de la Teheran, şi deci şi băncile controlate de stat.
Corpul Gărzilor Revoluţionare din Iran, o altă entitate pusă sub sancţiune, are operaţiuni legate de afaceri în proporţie de 30% şi generează venituri anuale de 2 miliarde de dolari. Administraţia SUA speră ca astfel să pune beţe în roate Iranului interzicând altor bănci sau companii să acceseze sistemul financiar al SUA în numele entităţilor iraniene. Vrea, de asemenea, să preseze şi restul lumii să rupă legăturile economice cu Teheranul.
Şi Franţa vrea să izoleze financiar Iranul
Teoretic, numai companiile americane sunt afectate de interdicţii în mod direct, iar activele din SUA ale instituţiilor iraniene vizate trebuie îngheţate. Dar nu este exclus ca şi companiile străine să ajungă pe lista neagră a administraţiei Bush, dacă sunt suspectate că-i ajută pe activiştii iranieni. Cele mai expuse sunt companiile din sectorul energetic iranian pentru că acesta este dominat de companii controlate de Gărzile Revoluţionare, aşa cum este Khatam ol-Anbia.
Grupurile energetice străine care investesc în Iran sunt Total din Franţa, Repsol din Spania, compania olandezo-britanică Royal Dutch Shell, şi Hyunday Group, din Coreea de Sud. Producătorii auto Peugeot-Citroën şi Renault, precum şi gigantul suedez al telecomunicaţiilor, Ericsson, sunt alte companii occidentale vulnerabile din cauza implicării lor în sectoare controlate de Gărzile Revoluţionare iraniene, spun diplomaţii occidentali citaţi de “Wall Street Journal”.
Guvernul Sarkozy, la fel de dezamăgit de eşecul ONU în stoparea programului nuclear iranian, şi-a schimbat, de asemenea, atitudinea faţă de Teheran şi propune ca Uniunea Europeană, de departe cel mai important partener comercial al Iranului, să impună propriile sancţiuni economice. Liderul de la Paris presează şi el băncile franceze şi compania petrolieră Total să renunţe la afacerile cu Iranul.
Citiți principiile noastre de moderare aici!