Această lege a provocat o reacție rară de opoziție din partea a aproximativ 60 de parlamentari și critici, inclusiv din rândurile celor favorabili regimului și politicilor de reprimare a vocilor critice.

Noua reglementare prevede amenzi de până la 5.000 de ruble (circa 55 de euro) pentru persoanele care efectuează căutări online privind conținut etichetat de autorități drept „extremist” — un termen vag definit în legislația rusă și care poate fi aplicat atât grupurilor teroriste sau ultranaționaliste, cât și opoziției politice ori unor organizații religioase.

Printre entitățile desemnate „extremiste” în Rusia se numără organizația liderului opoziției Aleksei Navalnîi, decedat între timp, dar și „mișcarea internațională LGBT”.

Legea interzice, de asemenea, promovarea rețelelor VPN, instrumente frecvent utilizate în Rusia pentru a eluda cenzura online.

Adoptată de parlament în luna iulie, legea a fost votată în ciuda opoziției semnificative din partea a două grupuri parlamentare.

Opozantul Boris Nadejdin — care intenționa să candideze la alegerile prezidențiale din martie 2024, dar a fost împiedicat de autorități — a criticat atunci măsura într-o declarație pentru AFP, calificând-o drept o lege care „pedepseste crima de gândire, ca în romanul 1984 al lui George Orwell”.

De la începutul invaziei în Ucraina, în februarie 2022, Rusia a restricționat sever libertatea presei și a exprimării online, îndreptându-se tot mai mult împotriva platformelor occidentale precum Google, Facebook, YouTube și X (fostul Twitter).