„Nu văd o diminuare. Nu văd o oprire a afluxului. Atât timp cât nu există o soluţie pentru Siria, atât timp cât nu va fi stabilizată situaţia refugiaţilor în ţările vecine (Siriei), vor fi necesare eforturi”, declarat Amin Aouad, precizând că acest fenomen ar putea să fie doar „vârful aisbergului”.

Oficialul ONU a îndemnat comunitatea internaţională să se unească şi să adopte o abordare globală. De asemenea, Aouad a sugerat că oprirea războiului civil din Siria le revine celor cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU: China, Franța, Rusia, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii.

„Guvernele care pot face diferenţa sunt guvernele care dispun de o influenţă asupra situaţiei politice şi securităţii în lumea în care trăim azi”, a explicat el.

De asemenea, oficialul a salutat decizia Uniunii Europene de a acorda un ajutor umanitar în valoare de peste 1 miliard de euro refugiaţilor, dar a subliniat că, în opinia sa, acest efort este insuficient, notează Mediafax.

Totodată, Organizația Națiunilor Unite se pregăteşte și pentru o degradare a condiţiilor de trai a populaţiilor civile în Irak.

Potrivit adjunctului coordonatorului ONU pentru Probleme Umanitare în Irak, Dominik Bartsch, aproximativ 10 milioane de persoane vor avea nevoie de o asistenţă umanitară până la sfârşitul acestui an, în această ţară în care 3,2 milioane de persoane au fost strămutate din calea războiului.

Aproximativ 500.000 de civili ar putea să fie strămutaţi din oraşul Mosul, dacă forţele guvernamentale irakiene încearcă să recucerească această regiune de la gruparea extremistă Statul Islamic, a avertizat Bartsch.

Croația a anulat blocada de la frontiera cu Serbia

Sub presiunile exercitate de Uniunea Europeană, Croația a anulat blocada pe care a instituit-o la granița cu Serbia, în timp ce Ungaria și-a anunțat intenția de a închide ușa migranților din Croația, mai informează Mediafax.

„Frontiera a fost deblocată la ora locală 17.00 (18.00, ora României). Toate vehiculele, indiferent de numerele lor de înmatriculare, pot intra în Croaţia”, a anunţat, vineri, Ministerul de Interne croat.

După ce Ungaria a închis frontiera migranților care veneau dinspre Serbia, Croația a devenit o țară de tranzit majoră în Balcani. În urma numărului mare de refugiați care au ajuns în această țară, Croația și-a închis, în această săptămână, frontiera pentru vehiculele sârbești, în semn de protest faţă de afluxul de migranţi dinspre Serbia.

Ca urmare a acestui gest, Uniunea Europeană a somat guvernul de la Zagreb să prezinte de urgenţă clarificări, îndemnând Croaţia să revină asupra deciziilor pe care le-a luat, mai notează Mediafax.

Croația a anunţat că a înregistrat 8.500 de noi migranţi joi, ridicând la 55.000 numărul celor care au tranzitat această ţară de când Ungaria şi-a închis frontiera cu Serbia, în 15 septembrie. Aproape toţi migranţii care sosesc în Croaţia trec mai apoi în Ungaria, după care ajung, printr-un coridor de facto, la frontiera cu Austria, iar de acolo în Germania.

Liderii europeni își exprimă susținerea față de guvernul maghiar

Între timp, Ungaria a instalat deja gardul de sârmă ghimpată la frontiera cu Croația, pe o lungime de 41 de kilometri, și a anunțat că vrea să închidă granița împotriva refugiaților

„Instalarea unei protecţii la frontiera cu Serbia a atins obiectivele pe care ni le-am dat. Este de datoria noastră să facem acelaşi lucru la frontiera cu Croaţia”, a declarat premierul maghiar, Viktor Orban.

Acesta a subliniat că vrea să obţină susţinerea a cât mai multor parteneri internaţionali, dar și că intenționează să se întâlnească cu secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, la New York, în cadrul Adunării Generale a ONU de săptămâna viitoare.

„Experienţa de la frontiera sârbă arată că este necesar să obţinem o susţinere înainte să închidem o frontieră”, a explicat premierul maghiar.

Totodată, un număr tot mai mare de lideri europeni recunosc că Ungaria îşi îndeplineşte rolul de apărătoare a frontierei zonei Schengen, în faţa ambiguităţilor UE şi incapacităţii acesteia de a controla fluxul de migranţi care sosesc în Grecia din Turcia, informează Mediafax.

Astfel, liderul CSU, aripa bavareză a formaţiunii cancelarului german Angela Merkel, dar și vicecancelarul conservator austriac Reinhold Mitterlehner şi-au exprimat susţinerea faţă de Viktor Orban.

„Viktor Orban nu se înşală prea tare atunci când apreciază că UE trebuie să-i spună ceea ce aşteaptă cu adevărat de la el. Trebuie să protejeze frontiera UE? Ori Acordurile de la Dublin sunt caduce? Domnul Orban este primul expus fluxului migraţiei”, a declarat Mitterlehner.

ONU propune o nouă taxă europeană pentru susținerea refugiaților

Aflat într-o vizită în localitatea maghiară Beremend, în apropiere de granița cu Croația, adjunctul secretarului general al ONU Philippe Douste-Blazy a cerut introducerea unei taxe europene pe tranzacțiile financiare, pentru a putea finanța găzduirea refugiaților politici și pentru ajutorarea țărilor în curs de dezvoltare, de unde provin imigranții economici.

În tot acest timp, guvernul german a apreciat că 30% dintre persoanele care se declară sirieni la înregistrare, pentru a obține statutul de refugiat în Germania, de fapt nu sunt sirieni.