Partidul de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a obținut un rezultat istoric la alegerile legislative de duminică, consolidându-și baza de susținători și atrăgând noi votanți, inclusiv de la alte partide. Astfel, AfD a devenit a doua forță politică din Germania și prima în estul fost comunist.

Succesul electoral al AfD pune presiune pe partidele de centru, care urmează să negocieze formarea unei coaliții de guvernare – conservatorii (CDU/CSU) și social-democrații (SPD) –, într-un context economic și social tensionat. Germania se confruntă cu recesiune, societatea este divizată pe tema migrației, relațiile cu SUA se deteriorează, iar efectele războiului din Ucraina sunt tot mai puternice.

Noua guvernare de la Berlin are o miză uriașă: dacă nu reușește să livreze rezultate, riscă să alimenteze și mai mult ascensiunea AfD, un partid criticat pentru rasism, retorică cu accente fasciste și poziții antidemocratice.

În acest context, AfD și lidera sa, Alice Weidel, speră ca viitorul guvern condus de conservatorul Friedrich Merz să eșueze – un scenariu care ar aduce și mai multe beneficii pentru extrema dreaptă, a explicat pentru HotNews Tudor Dan Ancuța, consilier parlamentar în Bundestag și fost candidat în România pe listele partidului SENS.

Retorica AfD și-a făcut loc în rândul tuturor partidelor

O analiză Infratest dimap publicată de Frankfurter Allgemeine Zeitung arată într-adevăr că 38% dintre muncitori au votat pentru AfD, 22% pentru CDU și doar 12% pentru SPD.

Nu doar muncitorii au votat pentru AfD, ci și cei mai mulți șomeri, în proporție de 34%, potrivit analizei Infratest dimap.

Votul a venit în contextul recesiunii pe care o traversează Germania.

Modelul economic german din ultimele două decenii, construit pe gazele ieftine din Rusia și exporturile către China, este acum în impas, iar politicile verzi promovate de guvernul lui Olaf Scholz au stârnit nemulțumirea muncitorilor.

De asemenea, AfD a reușit să convingă și foarte mulți alegători care înainte nu votau. Percepția unei guvernări ineficiente a coaliției „semafor” a contribuit, de asemenea, la mobilizarea electoratului în favoarea AfD, potrivit consilierului parlamentar.

Tinerii au votat extremele

Majoritatea tinerilor au votat pentru Die Linke, Partidul Stângii, care a înregistrat o creștere spectaculoasă în ultimele săptămâni, obținând 8,6% din voturi și un rezultat deosebit de bun în Berlin. Ascensiunea sa s-a datorat temelor promovate, precum justiția socială, opoziția față de amenințarea percepută a fascismului și o campanie eficientă pe social media, condusă de populara politiciană Heidi Reichinnek.

Totuși, și AfD s-a numărat printre principalii beneficiari ai votului tinerilor.

AfD a refuzat să își „tempereze” discursul

Un aspect interesant în evoluția AfD este că a reușit acest rezultat istoric fără să își tempereze discursul, spre deosebire de partide similare din Franța sau Olanda, care au adoptat o abordare mai moderată.

O componentă relevantă în această evoluție, a afirmat Ancuța, a fost postura partidului față de cazul Potsdam – o întâlnire notorie din 2023 a extremiștilor, inclusiv politicieni AfD, unde s-a prezentat un plan de „remigrație”, adică deportarea unor segmente ale populației, în special solicitanți de azil, străini cu permis de ședere și cetățeni germani considerați „neasimilați”.

Deși AfD s-a distanțat inițial de această întâlnire, în urma protestelor ample provocate de dezvăluirile despre organizarea ei, înainte de alegerile federale, Alice Weidel a declarat în cadrul evenimentelor de campanie că partidul nu ezită să folosească termenul „remigrație”.

Prezența la vot, estimată inițial la 83-84%, a fost în cele din urmă de 82,5% – cea mai ridicată din 1987 încoace.

Evoluția AfD depinde acum și de modul în care va performa viitorul guvern, care se va forma cel mai probabil din rândul conservatorilor și social-democraților.

Revitalizarea economiei și abordarea problemei migrației sunt principalele provocări cu care se va confrunta guvernul. Ancuța anticipează măsuri mai stricte în ceea ce privește migrația, propuse deja în timpul campaniei de către Merz.