În acest an, temperatura medie pentru luna iunie la nivel global a fost de 16,65°C cu 0,68°C mai mare decât media perioadei de referință 1991-2000. Iunie 2024 a fost cea mai caldă lună iunie începând cu 1940, depășind cu 0,14°C recordul anterior din 2023 (16,51°C). Astfel, odată cu recordul de temperatură din iunie 2024 se fac 13 luni consecutive cu recorduri lunare, se arată într-un articol pe infoclima.ro.
Temperatura medie a apei la suprafața mării în luna iunie a fost și ea mai mare decât de obicei, de 20,85°C cu 0,5°C mai mare decât media perioadei de referință 1991-2000. Temperatura medie a apei la suprafața mării a depășit în iunie 2024 cu 0,04°C recordul din 2023.
Iunie 2024, un început de vară cu multe semne de îngrijorare
În iunie, grindina a afectat multe județe din România precum Harghita, Covasna, Bistrița Năsăud și Iași, provocând pagube însemnate la nivel local. Valurile caniculare de asemenea și-au făcut pe deplin resimțită prezența în majoritatea orașelor din România.
Trendul continuă, cu coduri portocalii și roșii emise de Agenția Națională de Meteorologie, valabile în întreaga țară.
De altfel, în acest weekend, Banatul se va afla sub Cod Roșu de caniculă, fiind așteptate temperaturi de până la 41°C – desigur, la umbră.
2024 ar putea fi cel mai fierbinte an înregistrat vreodată
Cum luna trecută a fost cea mai călduroasă lună iunie din istorie, potrivit serviciului Uniunii Europene pentru monitorizarea schimbărilor climatice, anul 2024 ar putea deveni cel mai fierbinte an înregistrat vreodată, informează Reuters, conform Agerpres.
Fiecare lună începând cu iunie 2023 (13 luni consecutiv) a fost cea mai călduroasă de la începutul înregistrărilor meteorologice în comparație cu luna corespunzătoare din anii precedenți, a precizat Serviciul Copernicus.
Cele mai recente date sugerează că 2024 ar putea devansa 2023 şi ar putea deveni cel mai fierbinte an de la începutul înregistrărilor.
„Estimez că există aproximativ 95% şanse ca 2024 să întreacă 2023 ca cel mai călduros an de la debutul înregistrărilor privind temperaturile globale de suprafaţă la mijlocul anilor 1800”, a declarat Zeke Hausfather, cercetător în cadrul Berkeley Earth.
Clima în schimbare a provocat deja consecinţe dezastruoase pe tot globul în 2024. Peste 1.000 de persoane au murit din cauza căldurii extreme pe parcursul pelerinajului hajj luna trecută. Decese asociate caniculei au fost înregistrate în New Dehli, care s-a confruntat cu un val de caniculă deosebit de îndelungat, dar şi printre turiştii aflaţi în Grecia.
Friederike Otto, cercetătoare în domeniul climei în cadrul Institutului Grantham de la Imperial College din Londra, a afirmat că sunt „mari şanse” ca 2024 să fie desemnat cel mai fierbinte an din istoria înregistrărilor.
„El Nino este un fenomen natural care vine şi apoi pleacă. Nu putem opri El Nino, dar putem opri arderea petrolului, gazelor şi a cărbunelui”, a spus ea.
Fenomenul natural El Nino, care provoacă încălzirea apelor de suprafaţă în Oceanul Pacific, are tendinţa de a creşte temperaturile medii globale.
Efectul El Nino s-a diminuat în ultimele luni, iar planeta se va afla sub condiţii neutre înainte ca fenomenul La Nina, sinonim cu condiţii mai răcoroase, să se formeze în a doua parte a anului.
Emisiile de gaze cu efect de seră în urma arderii combustibililor fosili sunt principala cauză a schimbărilor climatice.
Trimite articolul
X
Dima says: 1. Oscilațiile periodice ale temperaturii apei oceanului, de tipul El Nino-La Nina, sunt cele responsabile de variațiile climatice de pe uscat. Apa ocupă 71% din suprafața Pământului, iar uscatul e doar 29%. Prin urmare emisiile de gaze cu efect de seră, care se realizează deasupra uscatului, au un aport minimal la așa-zisa încălzire globală.
2. A opri arderea combustibililor fosili înseamnă întoarcerea instantanee la epoca de piatră, fără a avea însă vreo garanție că în lipsa emisiilor de CO2 datorate activității umane, climatul pe Pământ va începe să se răcească.
3. Luna iunie la nivelul Europei a fost mai rece și mai ploioasă decât norma climatologică 1991-2020. Faptul că zona Balcanilor a suferit din cauza un val de căldură persistent, care a adus noi recorduri de temperatură pentru luna iunie, este o problemă punctuală în imaginea de ansamblu. Cum tot problemă punctuală a fost și valul de frig care a afectat Scandinavia și Câmpia Rusă în perioada noiembrie 2023 – ianuarie 2024. Variabilitatea climatică este un lucru normal.
4. Matematic vorbind, nu este deloc greu ca un an să devină cel mai cald din istorie. Sunt suficiente 4-5 luni cu abateri pozitive de temperatură, cu condiția ca în care celelalte 7-8 luni media termică să nu fie mai mică decât norma climatologică.
În 2023 au fost 4 luni care au înregistrat abateri pozitive semnificative față de normă: ianuarie (+6 grade), octombrie (+4 grade), iulie și septembrie (+2 grade).
Anul 2024 până la acest moment este deja cu mult peste 2023 ca medie de temperatură. Prin urmare, 2024 mai poate pierde titlul de cel mai călduros an, doar în situația (foarte improbabilă) în care ar veni o toamnă extrem de rece.