dap says:

dap, hai sa-ti explic so tie cum i-am explicat celuilalt trol userist(@xxx), poate tu pricepi si-i explici si lui pe nivelul vostru:

“Despre “scapat” infractori, poate incerci sa intelegi ceva ca sa te opresti din trolingul asta infect tipic celor finantati din afara si sa strigi si tu “jos labele de pe justitie” in directia corecta.

“Opinia unui jurist care nu ține cu nimeni (mai ceva ca Elveția)
Ce spune ancheta Recorder? Că justiția e capturată de o gașcă de magistrați corupți și că, datorită lor, mulți infractori au scăpat de condamnare prin intervenirea prescripției răspunderii penale.
Hai să analizăm un pic metodele prin care s-a ajuns la prescripție și să vedem cine este vinovat. Am să încerc să scriu într-un limbaj accesibil.
Aceste ”eliberări” ale invinuiților/inculpaților au intervenit în principal prin patru metode:
1. Complete ilegal constituite (completele de 5 judecători de la ÎCCJ, cele specializate), ilegalitate stabilită de CCR (vezi Decizia CCR 685/2018 și 417/2019) .
2. Declararea neconstituțională a articolului din Codul Penal despre întreruperea prescripției răspunderii penale ((vezi decizia CCR 297/2018 și Decizia CCR 358/2022).
3. Schimbarea completului de judecată (prin detașări, transferuri ”abuzive”, pensionări), fapt care duce la reluarea dosarul de la zero (vezi Noul Cod de procedură penală – Legea 135 din 2010, prevedere menținută prin Legea 201 din 2023 și coroborată cu Constituția și Legea 303/2022).
4. Eliminarea probelor ”strânse” de SRI – istoria interceptărilor, al amestecului SRI în actul de justiție (vezi Decizia CCR 51/2016)
Referitor la punctul 1.
Ce s-a întâmplat, de fapt? N-am să fiu foarte tehnică, dar cine nu înțelege nici așa, să mă întrebe.
Șefa ÎCCJ, Livia Stanciu, a dat în 2014 o dispoziție internă în care stabilea cum se alcătuiesc completele de cinci judecători. Ei bine, dispoziția ei încălca legea (articolul 32 din L 303/2004, modificat prin L nr. 255/2013) așa încât, sesizată, CCR a declarat în 2018 ilegale acele complete. Pe cale de consecință, toate hotărârile judecătoreşti pronunţate, în situaţia în care părţile voiau să exercite căile extraordinare de atac, au fost sancționate cu nulitatea absolută. Așa au scăpat o parte a celor inculpați din dosare. A fost vinovată c.urtea Constituțională? Culmea, la data la care s-a judecat această speță la CCR, Livia Stanciu era judecător la c.urtea Constituțională, numită de Iohanis. Sigur că de intervenirea acestei nulități au profitat inculpații din dosare, dar e vina magistraților, a Sistemului de Justiție privit în general? Am scris de atunci că se aruncă pisica în c.urtea judecătorilor constituționali deși vina nu este a lor.
Referitor la punctul 2.
Ca să înțelegeți, mai întâi o să vă spun ce înseamnă prescripția penală. E o instituție juridică prin care dreptul statului de a pedepsi o infracțiune se stinge (încetează) după trecerea unui anumit interval de timp, stabilit de lege după tipurile de infracțiuni și pedepse. Așadar, chiar dacă fapta a fost comisă, nu o mai poți urmări, judeca și nici nu-l poți condamna pe cel care a comis fapta.
În vechiul Cod Penal c.ursul prescripției penale se întrerupea prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză, dacă acel act a fost comunicat învinuitului sau inculpatului. Rețineți: DACĂ.
La fiecare întrerupere, începe un nou termen de prescripție.
Noul Cod penal din 2010 a șters obligativitatea comunicării către părțile din dosar, astfel încât vechiul articol a devenit: ”c.ursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză”.
În 2018 CCR a fost sesizată că articolul citat mai sus încalcă dreptul la apărare al părților din dosarele penale. Iar judecătorii constituționali l-au declarat neconstituțional (în opinia mea, în mod corect). Urmare a acestei decizii, decidenții politici din Parlament trebuiau să modifice de urgență acel articol, revenind practic la textul din vechiul Cod penal. N-au făcut nimic. Prin urmare, Codul penal a rămas (până prin 2023, când onor politicienii s-au trezit) fără instituția întreruperii prescripției. E vinovată justiția pentru asta? Magistrații? Sunt vinovați judecătorii CCR că au admis neconstituționalitatea? NU. Ce ar fi trebuit să facă magistrații? Să nu observe că a intervenit prescripția în anumite dosare, doar fiindcă ne dorim ca X sau Y să fie condamnat? Să facă dosarele pe repede înainte, cu riscul major de a fi întoarse la CEDO, cu despăgubiri? Să urle la parlamentari să schimbe dracului legea așa cum a dispus CCR? Suntem într-un stat în care există sau nu supremația legii? E a legii sau a celor din stradă?
Magistrații sunt doar specialiști care aplică legea, nu o fac ei, nu o votează ei.
Referitor la punctul 3.
Prevederea că e obligatoriu să existe pe parc.ursul procesului același complet de judecată a apărut prin Noile coduri (penale și de procedură penală). În vechile coduri, instanța care prelua un dosar, îl prelua cu probele administrate de instanța cealaltă, le analiza însă nu o lua de la capăt. Viziunea s-a schimbat. Dacă probele administrate de un judecător erau și azi preluate de următorul, care venea în locul lui, putea Savonea să facă spume la gură și tot nu se ajungea la prescripție. Totuși, nu pot să omit că ancheta Recorder spune că acele schimbări de complete s-au făcut în mod abuziv, detașându-i pe unii judecători, transferându-i, sugerând că magistrații ăia nu au avut încotro, că schimbarea completelor s-a făcut discreționar de șefi. Nu e așa. Ați auzit că judecătorii sunt inamovibili? Ei bine, asta înseamnă că nu pot fi mutați, promovați, detașați, transferați decât cu acordul lor. O spune constituția, o spune legea lor de organizare. Așadar, dacă s-au tot schimbat completele, a fost la cererea unor magistrați, ei au cerut să se transfere, detașeze, etc, nu le-a pus Savonea pistolul la tâmplă.
Referitor la punctul 4
Pe vremea doamnei Kovesi s-au semnat niște protocoale între justiție (parchete) și SRI, în care sec.uritatea făcea interceptări în dosarele de corupție. Erau legale? NU! Era un amestec al serviciilor secrete în activitatea puterii judecătorești, care afecta grav independența justiției. Și încălca separația puterilor în stat. Eu m-am îngrozit când am aflat. Ca om care am trăit 32 de ani în comunism, perioadă în care sec.uritatea era RĂUL, mi s-a părut criminal ce s-a întâmplat. Că e veche, că e nouă, sec.uritatea nu are ce căuta în actul de justiție. Nu mă interesează motivele acestui amestec, el nu trebuia să existe. Nu mai ești stat democratic dacă faci așa ceva.
Și a fost sesizată CCR despre aceste protocoale. În 2016 s-a pronunțat și a decis ca toate probele obținute astfel să fie eliminate din dosare – în opinia mea, bine a făcut. Sigur că, urmare a acestei decizi o parte din fapte s-au prescris. Și? E vinovată CCR pentru asta? Judecătorii și proc.urorii?
CONCLUZII
Eu nu știu dacă Savonea sau Voineag au vreo vină, nu sunt în măsură să stabilesc vinovății. Nu-i cunosc, nu le țin partea. Nu am pensie specială.
Dar, dacă căutați o explicație imediată la ce se întâmplă, o explicație rațională și nu îmbătată în sloganuri,, uitați-vă înspre dna Stanciu, dna Kovesi, înspre politicienii care au votat aceste legi proaste, neconstituționale.
Oricum, m-am îngrozit în seara asta la o postare. Un membru (sau simpatizant) USR îi cerea președintelui să nu mai fie atât de moale, de conciliant – referindu-se la declarația acestuia că soluția e tot în interiorul justiției, că tot justiția trebuia să ancheteze ce se spune în ancheta Recorder, tot ea trebuie să stabilească vinovații. Acest imberb îi cerea președintelui să facă el ancheta sau să dispună să o facă niște ONG-uri ”profesioniste”. Bravo! Mai rămâne să decideți că judecata o face un Tribunal al Poporuluil. Acum al poporului progresist. Mâine… cine știe, al celui Aurist. Sau un alt …ist.”

Ai inteles, trolule userist? Sau n-ai putut sa citesti atata textul, ca tu poti doar sa te uiti la “filme” cu scenariu si regie facute de niste smecheri ce manipuleaza pe aia mai slabi de neuron?