Timea Laslavic și-a început cariera ca jurnalist, apoi s-a ocupat și de traduceri din limba maghiară. În câțiva ani, datorită volumului mare de lucru, traducerile s-au transformat în principala sa activitate. De asemenea, de mai mulți ani promovează Timișoara și diverse destinații turistice pe blogul personal. În clipa de față se află pe ultima sută de metri cu publicarea primei sale cărți de povești.

Cum ai ajuns traducător autorizat pentru limba maghiară?

Lucram ca jurnalistă și eram în căutarea unui venit în plus, iar mama unei prietene mi-a spus: fă-te traducătoare, se pot face bani frumoși! N-am stat prea mult pe gânduri, iar în câteva luni am obținut autorizația necesară de la Ministerul Justiției din România. Sfatul acela, și faptul că l-am urmat, mi-au schimbat complet viața! Deși obișnuiesc să mă mai și plâng cu privire la neajunsurile din domeniu, iubesc traducerile și să fiu traducătoare freelancer mi se potrivește mănușă. Chiar recent s-au împlinit 17 ani de când fac asta, iar de 11 ani traducerile nu mai reprezintă doar un venit în plus, ci activitatea mea de bază.

Care sunt provocările acestei meserii?

Sunt foarte multe provocări, este un domeniu aflat într-o schimbare continuă. Pentru mine, una dintre cele mai mari „dureri” este aceea că în România nu este privit prea bine nici domeniul traducerilor, nici freelancing-ul. Sunt multe de spus, eu tot încerc să obțin pentru profesia aceasta respectul care i se cuvine. Nu este un domeniu ușor, deși oamenii cred că a traduce este floare la ureche. Pentru a traduce nu este suficient să vorbești două limbi, trebuie să le știi foarte, foarte bine, trebuie să le cunoști toate nuanțele, trebuie să fii la curent cu tot ce ține de cele două culturi, să citești în ambele limbi. Să fii traducător autorizat este o răspundere mare, cu ceea ce le dai tu în mână, oamenii merg în diverse locuri ca să își rezolve diverse probleme, iar o traducere proastă poate să provoace multe neplăceri.

Ce fel de traduceri primești cel mai des?

În Timișoara, pe combinația mea de limbi – maghiară-română – eu traduc cel mai adesea documente medicale, pentru că foarte multă lume merge la medic în Ungaria, la Szeged de exemplu. Foarte repede mi-am dat seama că există o cerere uriașă pentru traduceri medicale și am prins, încet-încet, experiență. Astăzi stăpânesc foarte bine terminologia medicală și traducerile acestea sunt preferatele mele. Traduc, însă, cam orice. Acesta este unul dintre lucrurile care îmi plac cel mai mult la traduceri, faptul că mereu ai de-a face cu alte tipuri de texte, ajungi să cunoști lucruri din foarte multe domenii. Oamenii pot avea nevoie de traduceri în foarte multe situații. Aș da câteva exemple concrete din activitatea mea, cred că sunt interesante și relevante.

Oamenii au nevoie, de exemplu, să traducă acte de stare civilă pentru a se căsători peste graniță, pentru a dovedi o descendență într-un dosar de succesiune, pentru a dobândi cetățenia maghiară sau a (re)dobândi cetățenia română, pentru a înregistra și în România nașterea unui copil, care a apărut pe lume într-un spital din Ungaria sau pentru repatrierea cuiva decedat în altă țară.

Oamenii îmi aduc la tradus procese-verbale cu privire la accidente care au avut loc pe autostrăzile din Ungaria sau cu privire la amenzi aplicate. Cu documentele traduse, clienții duc mașina în service, lansează procese, recuperează daune.

Traducerea unei biopsii se poate afla la baza unei decizii de tratament pentru cancer: ce fel de tumoră s-a constatat că este, ce chimioterapie sau radioterapie se va face. Traducerea unor e-mailuri și rezultate de investigații pot ajuta la obținerea unei a doua păreri la o clinică din străinătate. Înainte de intervenții efectuate în Ungaria, oamenii efectuează analize în țară și traduc, apoi, rezultatele analizelor preoperatorii. Facturile și chitanțele, biletele de ieșire traduse din limba maghiară în limba română ajută oamenii să își recupereze de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate sumele achitate pentru tratamentul efectuat în străinătate.

Avocații români corespondează cu autorități maghiare și cu avocați maghiari cu privire la diverse spețe, și instanțele comunică mult între ele, se fac schimburi de informații între judecătorii, tribunale, penitenciare.

Diplomele și foile matricole ajută oamenii să se angajeze în străinătate sau să urmeze studii, cursuri. Astfel de documente se traduc și pentru echivalări de studii, pentru angajări.

Unele facturi obținute din străinătate necesită traducere pentru a fi introduse în contabilitate, din traducerea unei facturi se poate vedea dacă s-a achitat sau nu TVA, de exemplu.

Se cumpără foarte multe vehicule second-hand din străinătate, inclusiv din Ungaria, asta înseamnă contracte de vânzare-cumpărare, certificate de înmatriculare de tradus. Dacă este să vorbim despre societăți comerciale, acestea fac achiziții, încheie contracte de colaborare, subcontractează, angajează, au litigii. Când se intră pe o piață străină, este nevoie de o serie de traduceri. Trebuie tradus, de exemplu, pagina web, descrierile de produse, etichetele, autorizațiile.

Sunt doar câteva exemple, și încă nu am vorbit deloc despre traducerile de cărți, de filme, de piese de teatru și de multe, multe altele. Traducerile sunt, de fapt, o piață uriașă, unii nici nu își pot imagina. Eu traduc mai mult din maghiară în română, decât invers.

Inteligența artificială este tot mai răspândită. Ce impact creezi că ar putea avea în domeniul traducerilor?

Colegii traducători de limba engleză se plâng deja de faptul că scade numărul comenzilor în urma utilizării la o scară mult mai largă a traducerilor automate. Deja, multe site-uri sunt traduse automat, chiar dacă rezultatul nu este mereu perfect. Deocamdată, ceea ce se întâmplă este că se tot răspândește un serviciu mai nou, se numește MTPE și înseamnă Machine Translation Post Editing, adică traducătorii corectează ceea ce a tradus un calculator. În prezent și în viitorul foarte apropiat, traducătorii vor furniza tot mai des acest tip de serviciu, respectiv vor învăța chiar ei uneltele de inteligență artificială să traducă mai bine, vor fi traineri pentru Inteligența Artificială. În orice caz, tehnologia este aici, nu ne putem împotrivi, mai degrabă trebuie să învățăm să lucrăm cu ea. Pe combinația mea de limbi nu am observat o scădere a volumului de muncă, dar cred că va urma, deocamdată birocrația este mare și ștampila și semnătura noastră sunt necesare. Dacă și când va fi nevoie, voi explora alte oportunități.

Ce trebuie să aibă în vedere un tânăr atunci când își alege profesia?

Cred că este foarte important să faci ceva care îți place, care ți se potrivește și la care ești bun. Atunci, totul este mai ușor. Munca ne ocupă mare parte din timp și ar fi păcat să fie ceva ce nu ne place. Iar dacă este să privim ceea ce se întâmplă în lume cu Inteligența Artificială, probabil că este o idee bună să aleagă profesii de viitor: profesii în care prezența umană va continua să fie foarte importantă și în care munca nu va putea fi făcută prea curând de roboți.

Ai și un blog personal, intitulat „Desculță prin Timișoara”. Acolo promovezi mult orașul.

Am iubit Timișoara dintotdeauna, iar anul trecut, când a fost Capitală Europeană a Culturii, mi s-a părut mai frumoasă și mai plină de viață ca oricând. M-am bucurat enorm de tot ceea ce s-a întâmplat și am făcut tot posibilul să promovez și eu evenimentele care au fost, dar și orașul în sine, așa mi s-a părut normal, am vrut să îmi aduc și eu aportul, atât cât am putut. Înainte de 2023 am scris mai mult despre călătorii în altă parte, cumva nu m-am gândit să scriu pe blog și despre Timișoara, deși denumirea blogului este „Desculță prin Timișoara”, însă am văzut că asta chiar are priză la public. Mă bucur enorm când oamenii îmi scriu că datorită articolelor mele privesc Timișoara cu alți ochi sau că au aflat de pe blogul meu lucruri interesante despre care nu știau sau că sunt o sursă bună de informație pentru „ce se mai întâmplă fain în Timișoara”.

În curând debutezi ca scriitoare. Despre ce este vorba?

Anul trecut, în timp ce făceam ordine mi-am descoperit caietele de compunere din școala generală, iar recitindu-le, mi-a venit ideea că aș putea să le transform într-o carte de povești. Am fost încurajată de cei cărora le-am arătat poveștile, astfel că în curând voi publica această carte. Textele au fost scrise inițial în limba maghiară, însă din moment ce sunt traducătoare, am tradus poveștile și în limba română. Cartea va fi, deci, o ediție bilingvă. Sunt opt povești, cu ilustrații minunate, realizate de Petra Szűcs, elevă a Liceului Teoretic „Bartók Béla”. Cartea este acum la tehnoredactare, urmează să apară în toamnă, sunt foarte emoționată și entuziasmată, este un proiect de suflet.

foto: arhiva personală

Dacă și tu ai o profesie a cărei poveste merită împărtășită și care îi poate inspira pe alții, scrie-ne! Tion și Agenda așteaptă mesajul tău pe redactie@tion.ro.