Sunt peste 10 ani de când fizioterapeutul Radu Butu își practică meseria și se bucură de reușita fiecărui pacient. Fie că le diminuează durerile sau îi ajută din nou să se simtă mai bine, să se întoarcă la sport sau să își corecteze postura, Radu Butu spune că pentru meseria pe care o practică este necesară empatia și dedicarea. Despre profesie, sfaturi pentru tânăra generație de fizioterapeuți, dar și despre ce simptome ar trebui să ne îndrepte spre un fizioterapeut și ce se întâmplă la ședințe ne spune Radu Butu.

Cum v-ați îndreptat spre această profesie și ce pregătire ați urmat?

Am făcut Facultatea de Balneofiziokinetoterapie la Universitatea de Medicină; am început de fapt prima dată Medicina Generală, dar m-am transferat. Am absolvit în 2007, apoi am lucrat în vânzări, pentru că se plătea prost, am lucrat la câteva companii, apoi am reluat legătura cu un fost coleg de facultate și am deschis cabinetul nostru. Am colaborat cu el o perioadă, dar de doi ani ne-am continuat drumurile separat. Anul acesta am făcut 10 ani de cabinet și ușor-ușor am început să creștem, am început de la zero și acum suntem o echipă formată din cinci membri. Pentru a practica meseria de fizioterapeut sunt necesari trei ani de facultate, doi ani de master, iar mai apoi se poate practica meseria. Pentru a face asta cu drag, este important să găsești o ramură care îți place pentru specializare. Este o meserie liberală, poți lucra cu colaborare sau în mai multe locuri, inclusiv lucru la domiciliu, totul cu asumarea responsabilității. E nevoie de anumite aprobări și de o adeverință de liberă practică. Cred că este important ca lumea să încerce să afle informații despre această meserie și să ceară mai multe de la terapeuții lor, să adune toate datele și să nu fim influențați de alte experiențe. Este vorba despre sănătatea noastră și trebuie să adunăm toate datele.

Pentru ce fel de probleme se adresează pacienții, în general, unui fizioterapeut?

Noi suntem specializați pe recuperarea ortopedică. În principiu, sunt mulți pacienți ortopedici, în cea mai mare parte cu afecțiuni la nivelul genunchiului, umărului, gleznei, după accidentări, cu afecțiuni cronice, după intervenții chirurgicale și pacienții cu limfedem. De asemenea tratăm și foarte mulți pacienți cu dureri de spate. Pacienții mai în vârstă sunt cei cu probleme la genunchi sau probleme degenerative. Avem o colegă cu specializare în scolioză și alte tulburări de postură. Un tratament mai special oferit la noi este cel de limfedem, o afecțiune care apare în general la persoanele operate de cancer, cărora li se scot ganglionii, motiv pentru care li se pot umfla membrele. În cazul acestor persoane tratamentul presupune drenaj limfatic manual și bandajarea limfatică. Din păcate nu se tratează mult la noi în țară, focusul fiind pe partea de neoplasm, în practica medicală, nu și pe această afecțiune conexă. Din acest motiv mulți pacienți ajung prea târziu, când membrul afectat nu mai poate reveni la dimensiunea de dinainte.

Care este categoria predominantă de vârstă care se prezintă la dvs.?

Media de vârstă este pe la 30 plus ani, dar avem pacienți de la 10 la 80 de ani. În mare parte sunt pacienți tineri, asta pentru că găsesc mai ușor informații și înțeleg importanța recuperării medicale.

Ce beneficii aduce concret fizioterapia?

Crește calitatea vieții. Te ajută să scapi de durere, sau măcar o diminuează, îți îmbunătățește mobilitatea corpului, forța, stabilitatea. Te ajută să te poți întoarce la sport sau la alte activități care îți fac plăcere, să fii din nou funcțional. Se poate spune că e un adjuvant, dar sunt multe situații când nu e doar așa, iar în unele situații fără recuperare medicală problemele nu se rezolvă. Sunt rare situațiile medicale în care pacientul nu poate beneficia de ajutorul unui fizioterapeut. Ca mentalitate suntem, din păcate, la început de drum. Generația de medici tineri înțelege importanța fizioterapiei și apelează mai des și îndrumă pacienții către un fizioterapeut și asta se simte. E în beneficiul pacientului și al medicului dacă recomandă recuperarea, asta face munca completă.

Ce simptome ar trebui să le dea oamenilor de gândit astfel încât să se prezinte la fizioterapeut?

În principiu sunt durerile articulare, musculare, cele de spate nespecifice, care nu au și alte simptome, sau cele de nerv sciatic și cei care nu mai au capacitatea de a performa o activitate cu ușurință. Avem capacitatea și specializările să ne dăm seama dacă putem interveni. Nu încercăm să facem treaba altora și ce nu ține de noi. Noi plecăm de la premisa să facem mai mult bine, iar în momentul în care constatăm că nu este de competența noastră, îi îndrumăm către un medic specialist.

Ce îi sfătuiți pe tinerii care se orientează spre această carieră? Ce opțiuni au?

Sunt multe specializări și pot alege din foarte multe ramuri. Te poți specializa în tratarea copiilor și bebelușilor, la fel, legat de limfedem, sunt specializările pentru tratarea durerilor. La facultate se învață ceva general, apoi ține de fiecare în ce direcție vrea să se dezvolte, cu o sumedenie de posibilități. Sfatul meu ar fi să fie empatici dacă încep această meserie, este o meserie frumoasă, cu satisfacții enorme pentru că orice pacient care intră pe ușă cu dureri sau în cârje, după o perioadă ai satisfacția să îl vezi alergând, de exemplu. E important să aibă răbdare și să înțeleagă că e o meserie frumoasă și în care trebuie să fii dedicat 100%. În echipa noastră încercăm ca fiecare pacient fiecare să meargă până la finalul tratamentului cu același terapeut. Încercăm să păstrăm regula aceasta pentru că asta ne permite să evaluăm progresul, se creează o legătură cu pacientul, să îl înțelegem pe el și nevoile lui, să-l motivăm dacă e cazul. De obicei, medicii nu au mult timp la dispoziție să le explice pacienților la toate întrebările, așa că ne revine nouă această sarcină uneori. Încercăm să fim la zi cu informațiile și să venim cu răspunsuri.

Cum decurge un tratament de fizioterapie dacă ne adresăm dvs.?

La un prim consult se face o evaluare din punct de vedere funcțional, de exemplu la durerile de spate, pentru a ne da seama dacă este o problemă gravă sau mai puțin gravă. Acolo descoperim de exemplu o problemă de nerv sciatic, o chestiune destul de frecventă, cu dureri pe picior, care poate fi o protruzie sau o hernie de disc și există o anumită tehnică pentru tratarea acestora. În urma evaluării putem stabili împreună cu pacientul obiectivele terapiei, frecvența ședințelor, durata programului de recuperare și foarte important – prevenția secundară, să prevenim sau să evităm factorii care au declanșat asta. Recomandăm și un set de exerciții care poate fi făcut ulterior de pacient acasă, el nu trebuie să stea mereu la noi. În cazul problemelor de spate e important − pentru că nu mai poți renunța la statul la birou, în mașină sau la ridicat lucruri – să construim o bază la ședințele de recuperare.

Ce activități ar trebui făcute în viața de zi cu zi pentru a nu avea astfel de probleme?

Ideal ar fi să stăm la birou într-o poziție bună și să încercăm să menținem un stil de viață activ și să corectăm poziția, să stăm comod, să ne ridicăm la fiecare oră, să ne plimbăm și să ne relaxăm ochii. Este important să fii activ, iar cea mai bună forma de mișcare este cea care îți place ție cel mai mult. Dar cu măsură. Orice lucru exagerat creează probleme. Ne-am gândit să facem în școli o prezentare în care să explicăm care ar fi lucrurile de evitat și să le explicăm elevilor cum să facă asta pentru a nu avea diverse probleme mai târziu.

Care este factorul principal care le cauzează copiilor probleme privind postura?

Stilul de viață mult mai sedentar. Din experiența mea, din nefericire, ne lovim de o altă problemă: îi ducem pe copii cu mașina pe copii la școală, le cărăm uneori până și ghiozdanul, adaugăm statul pe telefon, cu poziția aplecată cu capul în față. Acum sunt mulți copii cu dureri în zona spatelui sau gâtului, cauzate de acest lucru. În ultimii ani au stat și mult la calculator, iar pozițiile sunt dezastruoase, rezultatul fiind o postură deficitară.

Ați avut cazuri mai speciale de-a lungul carierei? Ce satisfacții v-a adus rezolvarea lor?

Satisfacții am la fiecare pacient, pentru că fiecare pornește de la zero, iar la final ne bucurăm și pacientul și eu de rezultat. Fiecare caz vine cu provocările sale și are nevoi speciale si nu aș putea numi un caz anume. Cea mai mare satisfacție este ca putem ajuta oamenii care au nevoie de noi.

Dacă și tu ai o profesie a cărei poveste merită împărtășită și care îi poate inspira pe alții, scrie-ne! Tion și Agenda așteaptă mesajul tău pe redactie@tion.ro.