Prof. univ. dr. habil. Silviu Gabriel Szentesi are o bogată experiență în domeniu, este cadru didactic universitar și conducător de doctorat la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad, a fost profesor universitar asociat la Universitatea de Vest din Timișoara, secția în limba germană, și are la activ stagii de predare la universități cunoscute din Germania.

Dintre toate meseriile pe care le-ați fi putut practica, de ce ați ales-o pe cea de profesor?

Mi se pare o meserie foarte frumoasă pentru că poți să transmiți ceva generațiilor viitoare. Până la urmă, cel mai important lucru este investiția în educație și investiția în tânăra generație. Problemele în România nu sunt de natură economică, socială sau politică, sunt de natură etică, și astea toate țin de educație și de calitatea educației și a actului de învățământ. De aceea, ca profesor, poți să transmiți ceva, niște valori, niște idei, o profesie generației următoare – ceea ce este un lucru foarte important.

Am început să predau marketing în 1990. Asta a fost prima iubire și a rămas iubirea cea mai mare pentru mine. Am mai predat și alte discipline. Acum sunt specializat mai mult pe management.

Într-o lume bombardată de reclame pe rețelele sociale, care sunt principiile cele mai importante pe care trebuie să le știm despre marketing?

Da, acum, într-adevăr, marketingul online și marketingul digital s-au dezvoltat foarte mult în ultimii ani și trebuie să fii prezent acolo. Dar, în general, se realizează un mix de marketing și un mix promoțional. Ne gândim mai întâi la activitatea de promovare, pentru că marketingul cuprinde mai multe lucruri. Avem politica de produs, și atunci trebuie să ai produsul sau serviciul, să-l gândești, să-l concepi cât mai bine, să satisfacă într-o măsură cât mai mare nevoile unui consumator. E nevoie și de partea aceasta de distribuție, politica de preț, adică să stabilești prețul corect, dar vem nevoie mai ales de politica de promovare.

La ora actuală, promovarea, distribuția se pot realiza și utilizând aceste rețele sociale. Și ele ajută foarte mult. Însă, nu trebuie să neglijăm nici metodele clasice,, precum afișajul stradal sau panourile publicitare, unde se pot transmite informații foarte valoroase, care par mai credibile. Consumatorul modern nu are foarte mult timp să se uite pe telefon. Dacă vede o reclamă, o promoție câteva secunde, mai mult îl supără. Prin această metodă nu putem fi siguri că produsul ajunge la cine trebuie; aceste reclame nu sunt așa țintite, sunt trimise de multe ori la modul general și nu sunt axate așa bine pe consumatorul țintă, cel pe care dorim să-l avem, căruia i se adresează produsul sau serviciul nostru.

Cum vi se pare promovarea făcută de așa-zișii influenceri, care primesc gratuit produse pentru a le testa și ajung să le „vândă” unui public care nu e neapărat public-țintă?

E și asta o metodă. Pe vremuri erau comis-voiajorii, care erau foarte insistenți, sau sistemul MLM, multi-level marketing, în care împingi produsul pe piață. Dar, indiferent cât l-ai împinge, dacă cineva nu are nevoie de el sau are o experiență negativă, nu rămâne loial, nu mai cumpără a doua oară. Fidelitatea față de produs nu mai rămâne. Cu timpul, consumatorul se deșteaptă și se orientează spre produsele care sunt valoroase cu adevărat. Până la urmă e ca un bumerang care se poate întoarce împotriva anumitori producători care se bazează doar pe influenceri.

Nu spun că ar fi neapărat o metodă rea, pe termen scurt, dacă într-adevăr se face într-un mod profesionist și cu oameni care cu adevărat prezintă niște produse bune în modul în care să arătăm și avantajele și dezavantajele utilizării lor și de ce ar fi mai bune decât altele. Cred că e o metodă care poate fi folosită, dar care nu are mare succes pe termen mediu sau lung.

Cum apreciați evoluția marketingului în acești 35 de ani?

Marketingul s-a dezvoltat foarte mult. Pe vremuri era orientarea spre producții, orientarea veche, în care cererea e mai mare decât oferta. Și în ziua de astăzi mulți au această orientare. Mai e și orientarea spre instrumentele de marketing și multe firme mari folosesc tot felul de tehnici ca să împingă prin tehnicile de marketing produsul pe piață. Dar există și orientarea spre consumator, spre nevoile, dorințele lui, însă la ora actuală s-a depășit această etapă, ajungându-se chiar la orientarea educativă în care noi încercăm să educăm consumatorul referitor la ceea ce este bine și sănătos pentru el. De exemplu, produsele bio.

La fel, pe anumite produse care sunt dăunătoare sănătății, ar trebui specificat acest lucru, ar trebui scris ce se poate întâmpla. La medicamente mai scrie, dar la unele produse nu. De multe ori sunt produse care conțin foarte multe chimicale, scrise foarte mărunt, și nu știm cât de dăunătoare sunt dacă sunt consumate timp îndelungat. De aceea, la nivelul Uniunii Europene ar trebui ca anumite substanțe cu potențial toxic să fie interzise, să nu poată fi introduse în alimente, în hainele pe care le purtăm etc.

Aici, sigur, marketingul a avut un rol, dar e foarte important să înțelegem ce înseamnă marketingul adevărat. Marketingul adevărat nu este acela care îl păcălește pe consumator, ci care îl ajută să se orienteze și să ia cea mai bună decizie. Astfel, producătorul, prin marketing, trebuie să arate care e avantajul competitiv față de alți competitori – mai simplu spus, de ce e mai bun produsul său decât altele similare.

Îi învățați pe studenții dumneavoastră și cum să contracareze efectele nedorite ale unor informații false legate de anumite produse?

Asta este o problemă foarte mare care ne preocupă pe toți. Nu e așa de simplu de contracarat, dar întotdeauna trebuie să facem asta. Trebuie să apelăm în primul rând la institute specializate de testare, să existe această testare a produselor, toate care intră în Uniunea Europeană și în cadrul Uniunii Europene și ele să fie certificate. Adică ce se spune în certificatul privind atestarea unei anumite calități să existe și în realitate. Încă nu se acordă suficientă importanță acestui lucru și poate ar trebui să existe și asociații ale consumatorilor mai puternice care să ceară acest lucru, și anume ca produsele pe care ei le cumpără să fie testate și să nu fie dăunătoare pentru sănătate sau să nu genereze o pierdere foarte mare pentru client. Cred că aici ar trebui marketingul să facă mult mai mult.

De-a lungul timpului, v-ați implicat în campanii publicitare cu idei, sloganuri?

Da, m-am mai implicat oarecum mai mult pe partea politică. Acolo au fost cerințele mai mari și am mai ajutat cu niște idei, cu niște sfaturi.

Care sunt provocările meseriei de profesor?

Trebuie tot timpul să te updatezi, trebuie tot timpul să te reinventezi, nu doar în ceea ce privește cunoștințele profesionale, ci trebuie să fii la curent și din punct de vedere pedagogic. Adică te reinventezi pentru fiecare nouă generație. Generațiile sunt diferite. Ele nu sunt nici mai bune, nici mai rele, ci, datorită evoluțiilor tehnologice care apar în societate, oamenii se schimbă, sunt mai tehnologizați, sunt atenți pe telefon, au alte preocupări. Peste cinci ani, zece ani vor uita, pentru că vom intra în realitatea virtuală augmentată. Și atunci vom trece de această etapă când stăm cu nasul în telefon, vom fi cu ochelarii aceia pe ochi care ne duc într-un spațiu virtual.

Ne vom cumpăra un avatar, ne vom întâlni în metavers și interacțiunea va fi un pic diferită; va fi o mare tentație să petreci mult timp în metavers, într-un spațiu virtual care îți oferă șansa să fii cine ți-ai dorit, nu cine ești în realitate. Și asta va veni cu foarte multe provocări pe multiple planuri. De aceea, fiecare generație este diferită. Acum vine generația alfa, vine generația beta după X. Ce facem? Cum reușim să îi învățăm pe acești copii care sunt foarte isteți, care învață rapid 3-4 limbi străine, care reușesc să stăpânească foarte bine tehnologia? Noi trebuie să ținem pasul cu acest lucru și aceasta este o provocare. Mereu apar programe, mereu apar tot felul de soluții noi tehnologice și trebuie să fii la zi cu ele.

Care sunt principalele idei pe care le transmiteți în cartea „Marketing inteligent – un ghid pentru organizații și IMM-uri”, publicată recent în română și germană?

Nu e o carte foarte complicată, dar merge de la elemente simple la unele complexe și este un instrument util, zic eu, pentru organizații și pentru IMM-uri, ca să-și facă o idee despre marketing și ce s-ar putea face în acest domeniu. Asta nu înseamnă că este prezentat tot acolo. Dar, de exemplu, este prezentat un plan de afacere, un plan de promovare. Un plan de afacere este prezentat într-o altă carte care am publicat-o tot anul acesta, e vorba de „Introducere în management și în managementul artistic”, dar aici este prezentat un plan promoțional.

De obicei, nimeni nu-ți prezintă un plan promoțional, cum să îl faci, cum să faci mixul promoțional, cât de mult ar trebui să vinzi ca să fii rentabil, pentru că promovarea trebuie corelată cu pragul de rentabilitate și nevoia ta de a vinde ca să treci pe zona de profit. Sunt prezentate câteva chestiuni simple, dar se trece repede și spre aplicații mai complexe, care ajută pe cineva care vrea să dezvolte o afacere și mai ales dacă este antreprenor să aibă un instrument cât de cât util care să-l orienteze, să-l ajute.

De ce ar trebui să țină cont un tânăr când își alege viitoarea meserie?

Sunt foarte multe lucruri de care ar trebui să țină cont. În primul rând, ar trebui să țină cont de evoluțiile tehnologice și de ce se va întâmpla în viitor, să încerce să facă o previziune a pieței muncii în viitor. Cred totuși că cel mai important lucru este să-și evalueze corect abilitățile și darurile pe care le are. Pentru că degeaba vreau să devin cântăreț la operă dacă nu am voce. Degeaba doresc să mă apuc de niște chestiuni tehnice dacă nu am aptitudini pentru așa ceva. Competențele se formează pe parcurs, prin învățare, prin educarea într-un mod organizat a acestor daruri, talente, însușiri pe care o persoană le are.

Deci pornim de la ce are persoana, ce inclinații are din punct de vedere profesional și după aceea încercăm să ne orientăm și în funcție de ceea ce îi place. Aici este o problemă foarte mare, pentru că există lucruri care ne plac, dar la care nu suntem buni, pentru care nu avem competențe. Și mie mi-ar fi plăcut să fiu ciclist sau aviator, dar nu sunt bun pentru asta. Pe de cealaltă parte, sunt alte lucruri care nu îmi plac, dar pe care le fac mult mai ușor decât alții. Idealul este o combinație între a face anumite lucruri foarte ușor mai bine decât alții și de a-ți plăcea ceea ce faci. În această situație cineva poate performa și poate ajunge foarte departe.

Dacă lucrurile astea nu se întâlnesc, am putea spune că avem un fel de eșuare în carieră, mai mult sau mai puțin. Orice lucru se poate învăța și poți să te apleci asupra lui și poți să te dezvolți într-un domeniu. Dar e foarte important ca ceea ce îți place, la ce ești foarte bun, să îți placă foarte mult. Sau invers, dacă îți place ceva foarte mult, să fii competent pentru asta, să ai o chemare și să fii mai bun decât ceilalți. Prin urmare, asta le recomand tinerilor: să privească la evoluția tehnologiilor și a pieței muncii când își aleg meseria. E foarte important ca să știm ce meserii vor apărea în viitor și în funcție de calitățile, competențele noastre să ne orientăm spre meseriile care pe viitor par a fi cele mai de succes.

Ce calități ar trebui să aibă un bun manager sau un manager ideal?

Managerul ideal depinde de contextul cultural în care își desfășoară activitatea. Una este managerul ideal în România, altul este în Germania, altul este în Suedia, altul este în Statele Unite.

În România pentru că aici locuim.

Pentru că este vorba și de contextul cultural, adică modul în care înţelegem lumea şi viaţa, un manager sigur, dacă este, după părerea mea, ar trebui să fie corect, cinstit, să fie un om care cu adevărat e un lider şi duce organizaţia înainte, care munceşte mai mult decât ceilalţi. Am putea să-l luăm ca model pe Iisus Hristos. Acesta este un lider adevărat, dar, în realitate, societatea depinde, valorile, nu cele declamate, ci cele trăite, sunt diferite de cele declamate de multe ori, Și atunci apare această diferență. În România, din păcate, sunt alte valori.

Ești mult mai prețuit dacă ești șmecher. Ești mult mai prețuit dacă minți. Ești mult mai prețuit dacă ai rezolvat problema machiavelic, nu contează cum, important e că ai rezolvat-o și a ieșit bine. Din păcate sunt alte valori și dacă ești un om serios și vrei să faci o treabă serioasă, s-ar putea să nu ai foarte mare succes. Prin acest mod de acțiune nu suntem performanți cu adevărat, suntem pseudo-performanți și asta nu ne duce la o performanță reală, ci doar aparentă sau noi câștigăm în detrimentul altora. Și asta nu înseamnă câștig, de fapt, ci transfer de bunuri sau de bani sau proprietatea unora în a altora. Asta nu înseamnă că societatea s-a îmbogățit și s-a creat o plusvaloare. Între timp, în Occident se pune un mare accent pe valoare adăugată și plusvaloare, care nu vin decât din muncă și din treabă serioasă.

 

Dacă și tu ai o profesie a cărei poveste merită împărtășită și care îi poate inspira pe alții, scrie-ne! Tion și Agenda așteaptă mesajul tău pe redactie@tion.ro.