Proiectul „Jazz și viață socială în comunism” al Arhivei de Sunet urmărește să promoveze istoria jazzului românesc în perioada comunistă. Prima oprire a proiectului a fost la Sibiu, dedicată prezenței jazzului în perioada 1974-1989, la final fiind prezentată o expoziție dedicată materialelor găsite.

Acum, Timișoara devine subiectul principal al acestui proiect. Persoanele care dețin materiale legate de scena jazz timișoreană de dinainte de 1990, cum ar fi fotografii, înregistrări și obiecte, le pot trimite la adresa arhivadesunet@gmail.com.

O parte din aceste materiale vor fi prezentate publicului într-o expoziție multimedia, numită „Jazz x TM x Viață 60-70-80”. Aceasta va fi expusă la Casa Artelor din Timișoara, în perioada 12-23 octombrie.

„Timișoara este unul dintre centrele formării scenei de jazz românești, o cohortă de muzicieni importanți, de la Richard Oschanitzky la Eugen Gondi, de la Paul Weiner la Puba Hromadka, de la Bela Kamocsa la Liviu Butoi, de la formațiile Gramofon și Post Scriptum până la mai tinerii Sebastian Spanache și JazzyBIT, avându-și originea muzicală aici. În 1969, se deschidea în acest oraș un club de jazz la Casa ARLUS, iar în 1982, Gondi și Ioan Băcălete înființau primul workshop de jazz din România: Laboratorul internațional de jazz de la Timișoara. Apărea tot aici primul club românesc de jazz de după Revoluție, Jazz Pod 16, fondat de Hromadka.

Gen muzical popular în anii de după Al Doilea Război Mondial, conectat la mișcările muncitorești – primele orchestre de jazz aparțineau unor astfel de cluburi –-, jazzul a găsit un teren cultural fertil la Timișoara”, povestesc organizatorii despre prezența jazz-ului în Timișoara.

Proiectul „Jazz și viață socială în comunism” este dezvoltat de Centrul Dialectic și face parte din Programul cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023”, finanțat prin programul Legacy Timișoara 2023, derulat de Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara.