În agenda culturală timișoreană au existat evenimente și manifestări artistice care au invitat publicul să vadă dincolo de ceea ce se consideră convențional. Operatorii culturali au fost provocați să discute nu doar despre evenimentele pe care le-au conceput, dar și care a fost răspunsul publicului la ceea ce au prezentat până în prezent.

Un astfel de proiect a fost și “On Her Side”, proiectul artistic multidisciplinar, inițiat în 2022 de Asociația Contrasens. Evenimentele organizate sub această umbrelă au primit reacții mixte.

„Irina Botea și Jon Dean au lucrat cu supraviețuitoare pentru a crea un material video și audio și un material fizic, țesut. S-a lucrat cu focus-grupuri, workshopuri, ateliere – ceea ce a fost un lucru absolut nou pentru noi. Nu am mai participat la asociație în acest gen de demers artistic. (..) Fără să vrem, am ajuns să facem parte directă din grupul de lucru. Colegele mele, care erau acolo să asiste la workshop, au realizat că aveau experiențe comune cu grupul de femei care a fost invitat. Acest lucru cumva ne-a dat să înțelegem că noi, ca organizație, nu putem trata problema fără ne implicăm direct în subiect. A făcut totul să devină mult mai personal; tot procesul și expoziția în sine.

Mai departe, am vrut să vă arăt acest perete, pregătit de Suzana Dan: cum intrai în spațiul expozițional era acest mesaj – «ești frumoasă», iar scopul lucrării era ca vizitatorii să lase mesaje de insultă pe care le-au auzit. Cum a fost primit acest perete? Au fost oameni care au luat foarte în serios demersul și care chiar au simțit necesară această acțiune dar, în același timp, a existat și o formă de detașare, până la urmă, și batjocură. Mesaje gen «Ionică e aici», cumva gesturi imature, care nu-și aveau sensul. Mai ales persoane de generația a doua, a treia, au văzut un pic inutilă această instalație. Au zis că e absurd, că ce mare lucru. A avut un impact mult mai bun asupra tinerilor, care au înțeles mai bine mesajul și conceptul lucrării”, a exemplificat Andrea Reisz.

Comunitatea LGBTQIA+ din Timișoara este prezentă în agenda culturală a programului Capitalei Culturale Europene, un lucru care ridică multe sprâncene, cu toate că această componentă a fost explicit inclusă în dosarul de candidatură la titlul de Capitală Culturală Europeană. Comunitatea Identity.Education a devenit operator cultural pentru a reprezenta această perspectivă.

„Cred că de fiecare dată când mergem să vorbim undeva și spunem «identity education», «ce faceți? A, LGBT.» Direct, trebuie să-mi fac un «coming out» către toată lumea și să vorbesc că da, suntem persoane din comunitate. În organizație suntem persoane LGBTQAI+. La fel și în proiectele pe care le avem, încercăm cât mai mult să lucrăm cu artiști, cu artiste, cu artistx, cu performer, cu toată lumea care face parte din comunitate. Prea mult timp s-a vorbit despre noi, nu în cei mai buni termeni, prea mult timp au vorbit presa, literatura, orice media despre noi și nicicând nu s-a vorbit CU NOI. Măcar la o masă de orice fel. Nicicând n-am avut noi ocazia să aducem aceste experiențe pe care le avem, în public”, a spus Andre Rădulescu, din partea comunității Identity.Education.

Discuția de pe marginea incluziunii de gen continuă la Timișoara, la inițiativa cineclubului F-Sides, cu proiecții de film. În intervalul 29 noiembrie-3 decembrie, vor rula filme regizate de una din cele mai influente femei din domeniu, din secolul XX, Marguerite Duras.

F-SIDES Cineclub Timișoara face parte din Programul cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” și este finanțat prin programul Grow Timișoara 2023, derulat de Centrul de Proiecte Timișoara, cu sume alocate de la bugetul de stat, prin buget de la Ministerul Culturii.