Copilăria Evei Ollinger s-a desfășurat într-un cadru privilegiat, legat de Sommerfrische, stațiunea familiei, cunoscută pentru aerul curat și atmosfera rafinată. Casa avea un ritm stabil, cu seri muzicale, mese în familie și sărbători respectate cu grijă, reflectând valorile unei burghezii educate și prospere.

Una dintre amintirile sale descrie, cu forța unei imagini fotografice, iarna copilăriei.

„Ne-am deplasat până la biserica din sat cu lămpi de mineri. Zăpada strălucea și scârțâia, iar șirul de lumini părea o coloană de licurici. Am mers în tăcere, unul în spatele celuilalt, iar totul era atât de frumos și de solemn. Apoi slujba – foarte festivă”, evoca Eva Ollinger.

Tinerețea aduce baluri, călătorii și întâlniri, semne ale unei societăți conectate la Europa prin educație și stil de viață. Războiul rupe însă această continuitate. Deportarea o smulge din universul cunoscut, lăsând în urmă casa, stațiunea și siguranța unei vieți clădite în timp. Întoarcerea înseamnă muncă, răbdare și reconstrucție, într-o discreție care definește o întreagă generație.

După decenii, Eva Ollinger și-a așternut amintirile pe hârtie, oferind astfel o formă de supraviețuire unei lumi aproape dispărute. Prin fotografii și mărturii personale, expoziția aduce trecutul mai aproape, prin oameni reali și destine care au traversat schimbări istorice radicale.

Expoziția „Albume de familie. Burghezia din Banat în perioada modernă (1850–1950)” poate fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 10 și 18. Tururile ghidate gratuite, susținute de curatorul Marius Cornea, completează experiența, dezvăluind detalii care întregesc imaginea unei lumi construite pe disciplină, eleganță și continuitate.