Vicepremierul şi ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Liviu Dragnea, a participat, vineri, la o dezbatere la Timişoara pe tema regionalizării. În timpul acestei dezbateri, Dragnea a afirmat că în urma unor sondaje, aproape 70 la sută din locuitorii celor patru judeţe care vor alcătui viitoarea regiune susţin ca Timişoara să fie capitala acesteia.
„În paralel cu analiza pe care o făceam cu grupul nostru de lucru, am realizat și un sondaj, să vedem cam unde vede populația că ar trebui să fie centrul. În regiunea dumneavostră, 69,5 la sută din cei întrebați din toată regiunea au spus că Timișoara, 10 la sută – Arad şi 10,5 la sută – Deva. Ceea ce a ieșit din opțiunile populației a ieșit și din analiza noastră, ceea ce înseamnă că oamenii și-au format niște opinii, știu către ce centre se îndreaptă. Vreau să se înţeleagă bine, dacă sediul regiunii se stabilește într-un județ nu înseamnă că celelalte județe nu vor avea acces la dezvoltare. În fiecare județ vom aloca instituții regionale, pentru ca distribuția puterii într-o regiune să fie echilibrată. Nu vrem să înlocuim ghemul de interese de la București cu cel de la Timișoara, pentru că atunci nu se va schimba nimic pentru Reșița, Hunedoara sau Arad”, a spus Dragnea.
Acest lucru este acceptat şi de primarul din Arad, Gheorghe Falcă, care susţine că, în afară de Timişora, nici nu mai intră în discuţie o altă capitală a viitoarei regiuni.
„Nu cred că în zona aceasta au fost probleme de contestare a ceea ce înseamnă capitala regiunii. Aţi văzut şi din sondaj, în regiunea noastră pe primul loc a ieşit Timişoara, votată chiar şi de judeţele din jurul Timişului. Deci nu cred că aici este o problemă. Cred că problema e la nivelul instituţiilor, a finanţării regiunii, pentru că ne interesează bugetele de dezvoltare”, a spus Falcă.
Participanţii la dezbatere au primit şi ei un chestionar privind descentralizarea. Prima întrebare de pe acesta viza chiar numele viitoarei regiuni care va cuprinde judeţele Timiş, Arad, Caraş-Severin şi Hunedoara, cu trei opţiuni de răspuns: „Regiunea Vest”, „Regiunea Banat” sau „Regiunea Timiş-Haţeg”.
Pe de altă parte, Dragnea a afirmat că indiferent cum se vor numi viitoarele regiuni, acestea trebuie create până la finele acestui an, pentru a nu bloca proiectele din fonduri europene care se vor derula în 2014.
„Este important ca în anul 2014 să ne prindă cu sistemul administrativ nou, pentru că noi negociem cu Comisia Europeană acordul de parteneriat, în care se vorbeşte de regiuni. Ar fi foarte dificil să intrăm în 2014 fără noul sistem administrativ şi cu negocierile finalizate, pentru că am putea bloca toate programele europene. Asta e presiunea pe care am pus-o pt a finaliza acest proces. Este o conjunctură favorabilă, şi o voinţă politică semnificativă”, a afirmat Dragnea.
Un alt lucru important menţionat de Dragnea este faptul că judeţele nu vor fi desfiinţate, în continuare urmând să existe şi consilii judeţene.
El a mai precizat că pentru ca noua organizare administrativă să fie realizată trebuie ca mai întâi noţiunea de regiune să fie inclusă în Constituţie. Apoi, în procedură de urgenţă, Parlamentul trebuie să aprobe legea care va sta la baza regionalizării, iar, dacă mai rămâne timp până la finele acestui an, vor fi organizate alegeri pentru funcţia de preşedinte de regiune. Dacă timpul va fi prea scurt pentru organizarea alegerilor, noii preşedinţi de regiune vor fi desemnaţi prin votul aleşilor locali.
„(Desemnarea preşedintelui de regiune prin votul aleşilor locali –n.r.) E un sistem pe care eu nu-l susţin dintr-un motiv foarte simplu: în toate sondajele, cetăţenii vor să îşi aleagă preşedintele de regiune”, a completat Dragnea.
Acest proces de regionalizare are însă şi mai multe necunoscute. Întrebat dacă descentralizarea administrativă va conduce şi la o descentralizare fiscală, în sensul în care un mai mare procent din banii produşi de judeţul Timiş, care acum ajung la Bucureşti, vor rămâne în regiune, Dragnea a răspuns: „O să modificăm sistemul fiscal în aşa fel încât să clarificăm fără niciun fel de echivoc bugetul local. Vor fi standarde de personal, iar banii de dezvoltare se vor acorda pe bază de proiecte. Şi o cotă din ei pe baza dezvoltării, adică zonele sărace vor primi mai mult”.
Ceea ce înseamnă că nu multe se vor schimba din punct de vedere al banilor, aceştia urmând să fie gestionaţi tot de Bucureşti.
O altă necunoscută vizează funcţionarii publici. În acest moment, marea majoritate a instituţiilor regionale au sediul în Timişoara, însă odată cu înfiinţarea regiunilor se doreşte împrăştierea lor şi în alte oraşe, precum Arad sau Reşiţa. Nu se ştie însă ce se va întâmpla cu funcţionarii publici care nu vor dori să se mute din Timişoara.
De la Timişoara, Dragnea a plecat la Cluj, unde va susţine o altă dezbatere pe această temă.
Regionalizarea intra in dezbatere la Timisoara
Citiți principiile noastre de moderare aici!