Unde se intalnesc Virginia Woolf si Hortensia Papadat-Bengescu

De D.S.B.
Unde se intalnesc Virginia Woolf si Hortensia Papadat-Bengescu
© TION: Unde se intalnesc Virginia Woolf si Hortensia Papadat-Bengescu
La zeci de mii de kilometri distanță de spațiul geografic numit România, limba, literatura și cultura noastră reprezintă atributul studenților speciali. În Arizona, Statele Unite ale Americii – unde mixajul de culturi și limbi vorbite nu are nicio limită, iar limba spaniolă e „la reina” – cultura noastră are unul dintre cei mai puternici mesageri. Dincolo de politică sau afaceri, țara noastră crește acolo, departe, din ideea unei românce, un om special, ajutat de o mică echipă. Ileana Alexandra Orlich este nu doar profesorul universitar care a dat întâlnire Hortensiei Papadat-Bengescu cu Virginia Woolf în deșertul Arizonei, dar și consulul onorific general al României în acest stat din sudul Americii.

Limba română în lume

La începutul lunii iulie, Guvernul României a aprobat Memorandumul privind organizarea unei conferințe anuale intitulată „Limba română în lume” și, potrivit Ministerului Educației Naționale (MEN), anul acesta evenimentul va avea loc la Universitatea Statului Arizona, în perioada 9-13 octombrie. Conferința este o inițiativă a MEN și va fi organizată anual într-o universitate din străinătate unde funcționează un lectorat de limba română, obiectivul fiind promovarea limbii, culturii și civilizației române în lume. “Decizia ca prima conferință să se organizeze la Arizona State University, SUA, are în vedere mai mulți factori, printre care existența și funcționarea unui lectorat de limba română din anul 2011 și numărul reprezentativ de studenți care aplică pentru programul de limba română – peste 200 în acest an universitar, fiind cel mai mare număr de studenți din lectoratele românești existente”, a anunțat MEN.

“Organizarea acestor conferințe mi se pare o idee foarte bună, spune prof.univ. Ileana Alexandra Orlich, cea care (re)prezintă de ani de zile România unor studenți provenind din toate colțurile Statelor Unite. Având în vedere globalismul care trebuie aplicat și academic, limba română este limba unei țări din Uniunea Europeană, deci există un interes foarte mare pentru studenți să învețe limba română. Și cum programul de la Universitatea Statului Arizona (ASU) este mare la ora actuală, cu diverse componente – limbă, literatură, cultură, programe de vară – numărul studenților fiind foarte mare, două sute și în creștere, mi se pare foarte indicat să se țină acest congres la catedra de studii românești de la Universitatea Statului Arizona, care, de fapt, este singura catedră de acest gen din Statele Unite ale Americii. Și nu pot decât să mulțumesc Ministerului Educației Naționale pentru această inițiativă salutară”, mai spune prof.univ. Ileana Alexandra Orlich.

„Literatura, cultura, limba română nu pot fi în niciun caz catalogate drept minore. Ele sunt, de fapt, în același pas cu literaturile și culturile majore și atunci am vrut să demonstrez acest lucru și așa a început catedra de limba română în Universitatea Statului Arizona”.

“Dacă învățați româna, o să fiți speciali!”

Să atragi sute de studenți spre o limbă și o cultură atât de îndepărtate spațial ține nu doar de talent, ci de dăruire, de pasiune, de perseverență. “Eu sunt profesor de engleză și literatură comparată. Am început acest program în 1998 cu speranța că voi recruta dintre studenții mei care fac limba engleză și care trebuie să ia o limbă străină ca una dintre cerințele absolvirii, că vor alege în acele condiții limba română, cunoscându-mă pe mine de la cursul de limba engleză. Și într-adevăr, acei studenți au luat cursurile de limba română și încet, încet, programul a crescut peste așteptările mele, a trebuit să angajăm o lectoră în program, apoi a trebuit să angajăm asistenți.

Argumentele sunt aceleași ca și atunci: limba română este o limbă hibrid. Spaniola este foarte populară în SUA, limba franceză de asemenea, e percepută ca o limbă a unei culturi și a unei civilizații de excepție și atunci limba română apare ca o limbă în aceeași tradiție a limbilor romanice, foarte interesantă prin faptul că nu este nici spaniolă, nu este nici franceză, și totuși persoana care cunoaște fie spaniolă, fie engleză, poate foarte ușor să citească în limba română. Plus faptul că limba română include și elemente slave și atunci româna este o limbă hibrid, care le oferă studenților nu numai posibilitatea de a se aventura pe un alt teritoriu al unei limbi bazate pe latină, dar dincolo de această aventură, cu adevărat introducerea într-un spațiu slav – limba rusă – care este deosebit de dificilă și care, dintr-o dată poate fi accesibilă din punctul de vedere al vocabularului, atunci când studentul începe să vorbească limba română. Și acel aspect al limbii, care mie îmi este foarte util, și foarte drag și pe care întotdeauna îl dau ca exemplu: ce altă limbă folosește pentru multumesc, „mersi” ca și în franceză și pentru afirmativul da, forma rusească „da”? Și atunci, sigur că dintr-o dată studenții sunt câștigați de această componentă multidimensională limgvistică și fac româna. Și le mai spun că, învățând româna, vor fi speciali”, mărturisește prof. univ. Ileana Orlich.

România la ea acasă

O componentă importantă a predării limbii, literaturii și culturii române în ASU o reprezintă programul de vară, prin care studenții pot alege să vină mai multe săptămâni în România . “Odată ce vin aici în programul de vară sunt foarte plăcut impresionați de frumusețea țării. Să nu uităm: mergem la Marea Neagră, traversăm Carpații, ne oprim în orașele medievale ale Transilvaniei, asta după ce vizităm Bucureștiul, un oraș atractiv, o capitală europeană, un mediu francofon. Pe urmă mergem la Cluj, unde deja este un alt peisaj, mult mai apropiat de zona fostului Imperiu Austro-Ungar. Tot ceea ce pot vedea ei aici este comprimat în decursul acestui program de cinci săptămâni și le oferă studenților posibilitatea de a vedea spații, și teritorii, și regiuni și comunități foarte variate. Gândiți-vă la Moscheea din Constanța, la Castelul Peleș, la minunatul Castel Bran, la frumusețea Sighișoarei, la zidurile și străzile Clujului și, în general, la această zonă foarte frumoasă a țării care cuprinde Transilvania și parte din câmpia dunăreană. De exemplu, vara aceasta, niciunul dintre cei 12 participanți nu avea niciun fel de legătură cu România, nici de etnie, nici în ceea ce privește specificul disciplinelor. A fost vorba doar de atracția programului în zona centrală și de est a Europei și fascinația cu posibilitățile excursiilor culturale, a cursurilor care se pot urma în cadrul acestui program, mai spune prof. Ileana Orlich.

Între Woolf și Papadat-Bengescu

În Statele Unite, Ileana Orlich are și alte argumente în favoarea literaturii și culturii române: “Este, de altfel, un lucru care întotdeauna mă câștigă, este un subiect preferat. Este foarte bine cunoscută Virginia Woolf în vest. Romanele ei, mai ales ‘Mrs. Dalloway’ și ‘To the Lighthouse’ sunt lectură obligatorie pentru studenții de la engleză, de la literatură comparată, de la studii de gen și așa mai departe. Și iată că în anul 1927, când Virginia Woolf devine celebră cu aceste romane, în România, Hortensia Papadat-Bengescu publică romanul ‘Fecioarele despletite’, care nu este cu absolut nimic mai prejos decât Mrs. Dalloway: își petrece ziua în Londra, mergând dintr-un cartier în altul șî întâlnind diverse personaje, tot așa cum în Fecioarele, personajele Hortensiei Papadat-Bengescu se plimbă pe străzile Bucureștiului, care este cel puțin la fel de interesant în proza lui Hortensia Papadat-Bengescu cum Londra e interesantă în romanele Virginiei Woolf, în Mrs. Dalloway”.

Teatrul românesc în Arizona

“Un alt motiv important pentru care programul de limba română a crescut foarte mult și a devenit atractiv pentru studenți au fost vizitele grupurilor teatrale, care din 2000 și până în prezent au venit la catedra noastră și au prezentat spectacole din repertoriul teatrului românesc, spune prof. univ. Ileana Orlich. În ultimii doi ani, aceste trupe de actori, care au fost în mare parte de la Teatrul Național din Cluj, dar și de la UNATC-ul din București, grupuri de actori sau de studenți-actori care ne-au viziat și au venit chiar de mai multe ori pe an, în diverse ocazii, cu proiecte foarte interesante – unde studenții își aduc prietenii, familia, vin colegii mei, cei din corpul consular, dar și colegii mei de la Universitate – creează această comunitate de oameni foarte interesați de ce va aduce nou data viitoare trupa de actori care vine din România. O vizibilitate în plus pentru programul de română”, adaugă prof. univ. Ileana Orlich.

Diplomație, oficial

De patru ani, prof. Ileana Alexandra Orlich este consul onorific general al României în Arizona. „Acest corp consular al Arizonei este prestigios, include aproximativ 37 de consuli onorifici din nenumărate țări: Germania, Suedia, Franța, America Latină și, în general, consulii onorifici sunt aleși dintre persoanele de afaceri, oameni care au tot felul de relații financiare cu Arizona, cu Statele Unite ale Americii. A fost deci un lucru foarte neașteptat când România a desemnat un consul general onorific în Arizona în persoana mea, deoarece eu nu sunt implicată în finanțe sau în lumea businessului. Din contră, sunt o persoană implicată în domeniul academic, sunt profesor, scriu cărți, dar nu mă implic, ca să zic așa, în activități rentabile. Și această alegere făcută de statul român a fost deosebit de bine cotată și respectată, foarte apreciată de corpul consular, care a considerat că România a făcut un gest absolut impresionant desemnând un consul din domeniul academic. Drept urmare, Corpul consular al Arizonei mi-a trasat tot felul de sarcini și sunt președintele Fondului lor de burse academice, așa numitul Governor scholarship și în fiecare an alcătuiesc un comitet care selecționează câștigătorul acestei burse oferite chiar de Guvernatoarea Arizonei”, spune prof. Ileana Orlich.

Aceasta își definește activitatea consulară ca fiind “foarte importantă și pentru faptul că în Phoenix locuiește o comunitate de români vibrantă, robustă și extrem de implicată în viața comunitară. Sunt niște oameni de toată lauda aceşti români ai diasporei din Arizona, își trimit copiii la școală, organizează tot felul de programe la bisericile românești, pentru copiii lor. La Biserica Sfântul Ioan Botezătorul există o școală de duminică, există dansuri, dansuri populare, copii care sunt implicați tot timpul în repetiții, merg la tot felul de spectacole. Apoi există comunitățile Elim, Agape, First Baptist Church, The Baptist Church, nenumărate comunități, îmi cer scuze dacă nu le menționez chiar pe toate. Aceste comunități sunt deosebit de importante în menținerea tradițiilor, culturii și, în general, a vieții românești în noul nostru spațiu de trai, în Statele Unite ale Americii”.

Cuvintele singure nu au putere

Transmiterea limbii române nu poate exista niciodată izolat față de elementul cultural. “Am să vă spun o anecdotă, ca să aibă mai mult sens ce spun: atunci când m-am căsătorit, soțul meu, care era american, a venit la București și, pentru că atunci nu puteam să ne întâlnim ca două persoane private, el a decis să mergem să vedem un film care tocmai se adusese pe ecranele din București. Filmul era ‘Breakfast at Tiffany’ s. Și mi-aduc aminte că m-am dus să văd filmul împreună cu soțul meu și, deși am înțeles foarte bine toate cuvintele din film – în fond eram studentă la engleză la București – nu am înțeles absolut nimic din ceea ce se întâmpla în film pentru că era nevoie să cunosc cultura americană: ce înseamnă Tiffany, care e semnificația acelei splendide artere de eleganță și comercialism care este Fifth Avenue, care este rolul micilor cadouri care se găsesc în Cracker Jack Boxes, tot felul de astfel de aspecte culturale pe care eu nu le înțelegeam, cu care eu nu eram familiară. Și în felul acesta, doar pentru că eu înțelegeam limba engleză nu am înțeles filmul, nu am înțeles deloc despre ce e vorba în film.

Dovadă supremă, după părerea mea, că însușirea unei limbi dincolo de însușirea culturii, adică în afara însușirii culturii, separat de însușirea culturii, nu își are sens. Nu atinge niciun obiectiv. Deci lucrul cel mai important este asigurarea continuității limbii române, care este întotdeauna legată, indispensabil, de promovarea culturii. Împreună, limba și cultura asigură permanența pentru copiii noștri a tuturor valorilor culturale.

Din punctul de vedere al studenților străini, contactul cu un lector trimis de statul român este extrem de important pentru că acel student vede în lectorul respectiv un ambasador cultural și acest ambasador cultural înseamnă că statul român acordă o deosebită importanță literaturii, culturii, limbii române și, dintr-o dată percepția României pentru acest student, și în general, pentru instituțiile unde se află studentul, este că statul român se implică în globalismul academic și deci este un mare plus pentru imaginea României în străinătate”, consideră prof. univ. Ileana Alexandra Orlich.

Ileana Alexandra Orlich este, în cadrul Universității Statului Arizona (ASU), profesor desemnat cu cea mai înaltă distincție academică de către președintele ASU. A fost Profesorul Anului 2011 (ales de Asociația Părinților de Studenți de la ASU), Profesor Centenial desemnat în 2010 pe baza voturilor absolvenților. Este șefa Catedrei de Limbi Slave, Germană și Română, director al Programului de limbă, literatură și cultură română, Consul Onorific General al României în Arizona. Conform acesteia, “succesul programului de limba română nu ar fi fost posibil fără sprijinul, dăruirea și efortul zilnic al lectorei programului nostru, Julieta Paulesc, care a predat cursurile de română la toate nivelele, care este una dintre cele mai bine cotate lectore din colegiul de arte liberale. Clasele ei de română sunt dintre cele mai populare. De asemenea, este asistenta programului, Monica Bultz, care la fel se implică în mod special în a-i ajuta pe studenți. De curând am adăugat-o și pe Oana Almășan, care se ocupă de cursurile on-line și nu în ultimul rând, minunata lectoră a programului nostru, care este o minunată contribuție a Institutului Limbii Române, lectora noastră de doi ani, doamna prof. Zoia Manolescu de la UniversitateaTehnică din București. Dânsa a adus niște contribuții extrem de importante programului și a făcut posibile legături ale programului nostru cu instituțiile din București care s-au alăturat celor avute cu partenerul nostru de nădejde, Universitatea Babeș Bolyai din Cluj Napoca”.

Dincolo de titluri, prof. Ileana Alexandra Orlich face totul ca un mare îndrăgostit de România și, se știe, din iubire se pot naște cele mai frumoase lucruri.

 



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !