În seara de Ajun, sârbii ard în curtea bisericii un trunchi de stejar tânăr – badnjak. Şi anul acesta, în Timişoara se va întâmpla acest lucru, în curtea Catedralei Ortodoxe Sârbeşti, din Piaţa Unirii. Lemnul îl simbolizează pe Isus Hristos și intrarea sa în lume. După arderea badnjak-ului, sârbii intră în biserică, unde are loc slujba.
În România sunt peste un milion de creștini de rit vechi și aproximativ 200 de biserici. În creştinism există două calendare: Calendarul Iulian şi Calendarul Gregorian. Cel de-al doilea reprezintă varianta îndreptată a primului. În 1582 s-a făcut această îndreptare, atunci când s-a constatat că vechiul calendar avea o întârziere de zece zile. Bisericile apusene au adoptat calendarul nou imediat. În Răsărit, trecerea la calendarul îndreptat sau la stilul nou s-a întâmplat mult mai târziu. Biserica Ortodoxă Română a făcut-o în 1924, când diferenţa ajunsese la 13 zile. Alte biserici ortodoxe au rămas însă pe ritul vechi. Este cazul bisericilor rusă, sârbă, ucraineană, a Patriarhiei Ierusalimului şi al monahilor de la Muntele Athos. Toate aceste biserici sărbătoresc Naşterea Domnului cu o întârziere de 13 zile faţă de tradiţionalul Crăciun celebrat pe 25 decembrie.
Citiți principiile noastre de moderare aici!