Am vorbit cu etnologul Otilia Hedeșan despre însemnătatea Paștelui pentru bănățeni, despre obiceiuri și semnificații în Banatul de astăzi, dar și în Banatul de altădată.

„Unul dintre lucrurile care marchează această sărbătoare este în primul rând componenta sa religioasă. Asta și face diferența între Paști și Crăciun. La Crăciun componenta populară este mai importantă decât cea religioasă. Or, în cazul Paștelui componenta religioasă e mai importantă. Cei mai mulți oameni se străduiesc să participe la slujba de Înviere cel puțin, dar și la toate slujbele care precedă sărbătoarea pascală”, ne-a declarat Otilia Hedeșan.

Profesorul universitar Hedeșan spune că tot mai mulți bănățeni aleg să plece de acasă cu ocazia sărbătorilor pascale, profitând de o mini-vacanță cu zile libere. Dacă în vremurile de altădată pentru creștini Paștele însemna timp petrecut în familie, acum înseamnă vacanță.

„Dacă ar fi să marchez practici noi, aș pune în evidență faptul că din ce în ce mai multă lume alege să petreacă sărbătorile Paștilor fără să fie acasă. Pleacă. Este un lucru nou care se întâmplă, pentru că, până de curând, Paștele, ca și Crăciunul, era o sărbătoare în care se vine acasă, cei care sunt plecați se întorc acasă. Nu pot să nu constat că din ce în ce mai mult cei de acasă pleacă la cei plecați. Este o restructurare extrem de importantă pe structurile familiale și pe structurile democratice românești. Sărbătoarea aceasta, ca și Crăciunul, presupune o comuniune între membrii familiei, dar și o comuniune între cei vii și cei morți, se petrece în locul central, de exemplu. Depinde unde este centrul, poate fi într-un sat din Banat, la Timișoara, într-un orășel din străinătate. Încet-încet, partea din familie care este activă, care aduce resursele pentru familie, care ia decizii în ceea ce privește familia, aceasta este deținătoarea punctului central și este foarte important unde este acel punct central. Sub aparența unei mici afaceri pentru industria turismului se ascunde o structură importantă a societății noastre, care se manifestă astfel”, povestește Hedeșan.

Bănățenii sunt mai austeri

Otilia Hedeșan predă Civilizație românească la Universitatea de Vest din Timișoara. Ea spune că, spre deosebire de alți români, bănățenii sunt puțin mai austeri când vine vorba de sărbătorile pascale. Ei nu pun atât de mult preț pe amenajări, dar nu le lipsește nimic de pe masa de Paști.

„Există un gen de austeritate inclusiv în ceea ce privește alimentele specifice de Paști. Sunt importante ouăle colorate, dar nu ouăle încondeiate. Acestea încondeiate sunt specifice în primul rând Bucovinei, ouă foarte decorate se regăsesc și în Moldova. Suntem mai riguroși, mai prudenți, mai austeri. Decorațiunile, în regiunea noastră, sunt extrem de simple, o foaie de trifoi cu patru foi, o frunzuliță înverzită, culoarea este ceea ce este important pentru ouă. Un gen de austeritate este în acest sens, chiar dacă masa, desigur, continuă să fie una bogată, cu mielul care se taie cu această ocazie, cu tortul și cozonacul care în mod obligatoriu se fac”, spune etnologul timișorean.

Încet-încet, bănățenii au preluat din obiceiurile moldovenilor sau ale bucovinenilor. Încondeiază ouă și, mai nou, consumă pască. Cozonacul specific Moldovei și Bucovinei se vinde în mai toate patiseriile din oraș.

Târgul de Paști nu se potrivește cu spiritul sărbătorii

Sărbătoarea de Paște este reinterpretată peste tot. Aici intervine, evident, și problema comercială. Apar cadourile, iepurașul de Paști, ouăle de ciocolată, pachetele cu dulciuri pascale, toate preluate din alte părți. Iar despre târguri de Paști nici nu se punea problema până acum câțiva ani.

„Toată această scoatere în public a sărbătorii, cu aceste semne reprezentative, este recentă în România, extrem de recentă. Târgurile de Crăciun sunt clasice în Europa centrală și nordică, la noi sunt ceva mai recente. Târgurile de Paști sunt și mai recente. Ele sunt într-un gen de disjuncție în raport cu sensurile sărbătorii. Pentru că Paștile presupun un post reprezentativ important din punct de vedere simbolic în toată perioada aceasta. Or, să pui în spectacol, să spunem așa, exact un spațiu din acesta în care se cumpără lucruri care se mănâncă nu este cumva în contrapondere cu sensul sărbătorii”, explică specialistul în etnologie.

Dacă este să vorbim despre simboluri, oul roșu reprezintă sacrificiul Mântuitorului, mesajul reînvierii, iar iepurașul este asemenea lui Moș Crăciun, tocmai ceea ce „marketizează” sărbătoarea. În ceea ce privește obiceiurile, în unele sate din sudul Banatului, în Joia Mare se aprindeau focuri în cimitire, pentru ca sufletele morților să vină acasă, locul central al sărbătorilor pascale. Acest obicei este însă pe cale de dispariție.

Paștile reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creștine, care comemorează evenimentul fundamental al creștinismului, Învierea lui Iisus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu în religiile creștine, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare. Data de început a Paștilor marchează începutul anului ecleziastic creștin. Există însă și culte creștine care nu sărbătoresc Paștile.