Vineri, 11 mai, Sala Senatului Universității Politehnica Timișoara va fi gazda conferinței cu tema „Napoleon al III-lea și România”, susținută de membri ai Asociației Prietenii lui Napoleon al III-lea, evenimentul fiind organizat în parteneriat cu Universitatea Politehnica Timișoara și Fundația Politehnica. Tema conferinței este legată de construcția României, a statului unitar, începând cu prima unire a Principatelor Române, în 1859, Mica Unire care a fost urmată, după 60 de ani, de Marea Unire de la 1918 și alipirea Banatului la România, în 3 august 1919. Prezența misiunii militare franceze conduse de generalul Berthelot a fost decisivă în realizarea acestei uniri, care a început, ca proces istoric, în 1859.

Despre contextul istoric al realizării unirii și al creării statului unitar român, dar și despre rolul Franței în acest proces va vorbi Abel Douay, președinte al Asociației Prietenii lui Napoleon al III-lea și autor, alături de Gerard Hertault, al cărții „Napoleon al III-lea și România”, dar și Geo Lehene, inițiator al evenimentului, care va prezenta contextul prezenței misiunii generalului Berthelot în România. De asemenea, jurnalistul și publicistul Liviu Crișan, director al Editurii Balcanic din Timișoara, va vorbi despre „Acțiunea diplomatică a delegației României la Conferința de Pace de la Paris -1919”, cu un focus special asupra integrării Banatului la patria mamă. La conferința din Sala Senatului Universității Politehnica Timișoara va veni și o delegație de 20 de persoane din Franța și Belgia, membri ai Asociației Prietenii lui Napoleon al III-lea.

Tot în cadrul evenimentului, profesorul Ivan Bogdanov, președintele Fundației Politehnica, va prezenta fascinanta istorie a Sălii Senatului Universității Politehnica Timișoara, ocazie cu care va fi dezvelită și o placă aniversară.

Povestea Sălii Senatului

Palatul Lloyd din Timișoara, o lucrare a arhitectului Leopold Baumhorn, este unul dintre cele mai reprezentative imobile din Piața Victoriei. A fost construit între anii 1910-1912, din fondurile Societății Lloyd, înființată de angrosiștii de grâne din Banat, în 1866.

Palatul era de fapt un complex hotelier, cuprinzând și sedii ale unor firme comerciale și bancare. În 1945 ajunge în proprietatea Camerei de Comerț și Industrie, care îl moștenise după desființarea societății. Din 1951 aparține Universității Politehnica Timișoara, iar astăzi, aici este Rectoratul instituției.

Frumoasa Sală a Senatului Politehnicii Timișoara, din Palatul Lloyd, ascunde o istorie deosebită. În ziua de 19 februarie 1919, o comisie americană a sosit în Timișoara pentru a evalua situația după destrămarea imperiului Austro-Ungar. Având în vedere situația complicată din Banat, unde trăiau numeroase etnii, americanii aveau destule temeri. Ei trimiteau regulat rapoarte guvernelor lor pentru a avea o imagine clară și imparțială a situației, dar s-au întâlnit în Palatul Lloyd cu reprezentanții tuturor naționalităților bănățene.

„Era una din sălile mari din oraș la acea vreme și s-a folosit de câteva ori pentru evenimente în care era nevoie de spațiu. Evenimentul care a marcat istoria Timișoarei s-a întâmplat la 19 februarie 1919, când de la Conferința de Pace de la Paris a sosit la Timișoara o comisie condusă de generalul american Goodwin, cu scopul de analiza situația din oraș, de a discuta cu etniile pentru a vedea ce dorințe au. Naționalitățile s-au exprimat după interese și sentimente patriotice. Rezultatul a fost că o parte din Banat a ajuns în România, pentru că populația română, germană și evreiască a fost de părere să trecem la România. Sârbii își doreau să treacă la Iugoslavia nou formată, ungurii, desigur, au votat cu Ungaria. Cu această concluzie, delegația americană a plecat la Paris. A contat probabil la hotărârea de la Conferința de Pace”, spune profesorul Ivan Bogdanov, președintele Fundației Politehnica, pasionat de istorie.