Studenții nu mai au sentimentul de victorie, acela că au intrat la facultate după sacrificii și multă muncă. Oricine poate frecventa cursurile unei facultăți în aceste vremuri, fapt ce duce la suprafinanțarea sistemului. Absolvenții nu mai au locuri de muncă pentru că sunt prea mulți și prea slab pregătiți, deși ei vor salarii de mii de euro în primul minut de la angajare. Conferința “Soluții pentru îmbunătățirea sistemului de învățământ românesc”, ce a avut loc marți, la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității de Vest din Timișoara, a adunat oameni din sistem care au vorbit despre tarele educației românești.
Rectorul UVT, Ioan Talpoș, a specificat că masificarea învățământului înseamnă un bazin mare de selecție pentru cercetătorii de performanță. De cealaltă parte, prea mulți studenți înseamnă scăderea calității orelor de curs, iar nivelul absolvenților nu mai este ridicat, ci undeva spre mediu.
„Nu ne paște pericolul suprafinanțării în învățământul preuniversitar“, a precizat ironic Francisc Halasz, inspector general adjunct din cadrul Inspectoratului Școlar Timiș. El a explicat că instabilitatea din sistem, precum și slaba finanțare a acestuia conduce la profesori demotivați. „Salariul unui profesor debutant e de 150 de euro“, exemplifică acesta. Dar buba nu-i aici. „Lipsește resursa materială, logistica, din școli. Finanțarea învățământului nu înseamnă salarii mai mari, ci condiții mai bune“, explică Halasz. Iar pregătirea slabă a studenților face ca atunci când ajung profesori să fie nu dea randament. De cealaltă parte, universitarii îi acuză pe dascălii de gimnaziu și liceu că le vin studenți foarte slab pregătiți. Conferința cu ocazia lansării Galei Premiilor în Educație, ajunsă la cea de-a II-a ediție, eveniment derulat de Fundația Dinu Patriciu.
Citiți principiile noastre de moderare aici!