Programele din fonduri europene sunt pentru oamenii cu bani. Aceasta este şi concluzia celebrului constructor cunoscut şi sub numele de „regele asfaltului”. Cum e criză, iar statul, adică principalul client al grupului de firme din domeniul construcţiilor, nu îşi mai plăteşte sumele datorate pentru lucrările efectuate, în maxim doi ani Cornu s-ar putea transforma în „regele sturionului şi al caviarului”. Nu ar fi ceva ieşit din comun – cu şase milioane de euro, el a făcut la Herneacova o adevărată uzină de crescut peşte.
Un tânăr cu faţă de copil, dar doctorand în domeniul pisciculturii, angajat să administreze ferma piscicolă, are pe mână o investiţie de şase milioane de euro, din care puţin peste jumătate sunt bani europeni nerambursabili. Sunt două clădiri cu numeroase bazine în care creşte puiet de cegă, specia aleasă pentru a face producţie. La finalul contractului producţia ar ajunge la 50 de tone de peşte şi 500 – 1000 de kilograme de icre, spune Cornu. „Prin proiect trebuie să vindem 20 – 30 la sută din producţie. Ne gândim cum să comercializăm peştele. Există piaţă pentru aşa ceva? În mod sigur! Vorbim de restaurante cu meniuri alese, de supermarketuri unde se pot amenaja raioane speciale”, mai spune investitorul.
„Este ceva cunoscut pentru toată lumea, firmele din grupul Izometal – Confort sunt în insolvenţă. Nu e un secret, noi ne chinuim să ne recuperăm banii, dar e foarte greu. Ne-am înscris la masa credală, dar deocamdată nu am reuşit să văd un leu. Sunt 150 de firme care au luat materiale de la noi şi nu le-au mai achitat. Nici nu îmi pun speranţe că voi mai vedea vreodată…”, spune Cornu despre criza economică.
Criză care a afectat şi ferma de sturioni, mai precis finalizarea proiectului european. „Noi trebuia să încheiem acest proiect încă din luna ianuarie, dar din cauza crizei economice am avut probleme cu derularea finanţării, ceea ce ne-a întârziat puţin. Vara e şi mai greu să găseşti puiet de sturioni. Totuşi, acum două zile am adus 2000 de pui de cegă”, a mai declarat Cornu. Ferma ar putea să înceapă să aducă profit în vreo doi ani, cam atunci peştele poate fi „recoltat”. Între 20 şi 40 de tone de carne de peşte şi între 500 şi 1000 de kilograme de icre negre vor lua drumul magazinelor şi restaurantelor purtând „ştampila” Herneacova la producător.
Planurile lui Cornu nu se opresc aici. Cega nu creşte prea mare, din acest motiv se are în vedere şi aducerea de moruni, un alt tip de peşte, care creşte la dimensiuni mai mari.
Cât despre baza de la Herneacova, marea problemă este legată de lipsa locurilor de cazare. „Ne gândim să oferim şi această posibilitate. Vrem să mai construim şi două bazine de înot, oamenii să vină aici să beneficieze de mai multe posibilităţi de distracţie: pescuit, călărie, biciclete”, a încheiat patronul timişorean.
Citiți principiile noastre de moderare aici!