Descoperire arheologica de senzatie in Piata 700 din Timisoara

Reactualizat la:
5Comentarii
Descoperire arheologica de senzatie in Piata 700 din Timisoara
Lângă Piaţa 700, în locul unde se lucrează la fundatia celui de-al patrulea corp al ansamblului de clădiri de birouri din zonă, s-a descoperit o parte din fundaţia zidului de cărămidă care căptuşea miezul de lut al fortificaţiei vechii cetăţi medievale a Timişoarei.

Cercetările arheologice de salvare din zona fostei fabrici Modatim din Piaţa 700 – demarate de către arheologii Muzeului Banatului din Timişoara la începutul lunii aprilie – au suprins o parte din fundaţia zidului de cărămidă care căptuşea miezul de lut al fortificaţiei. 

“Deosebit de interesantă a fost descoperirea sistemului de amenajare a fundaţiei, care a fost realizată din piloni masivi (probabil de stejar), înfipţi în solul mlăştinos. Pilonii sprijineau grinzi rectangulare de aprox 20-30 cm, a căror dispunere forma un carou de 1,40 x 0,70 m. Interiorul acestor carouri a fost umplutut cu cărămizi întregi, dispuse în cant şi în plan. Analizele dendrocronologice vor identifica speciile de copac şi vârsta la care aceştia au fost tăiaţi”, declară şeful Sectiei de Arheologie de la Muzeul Banatului, dr. Alexandru Szentmiklosi.

Istoria sitului arheologic

În urma asediului care a dus la cucerirea Timişoarei de către ducele Eugeniu de Savoia, vechea cetate medievală de aproximativ 5 ha a fost grav afectată, din oraşul medieval păstrându-se doar 7 clădiri stinghere. În anul 1730 a fost începută construcţia noii fortificaţii de tip Vauban, finalizarea lucrărilor având loc abia în 1765. Noua fortificaţie, care prin dimensiuni se poate compara cu Sankt Petersburgul rus, a cuprins între zidurile ei o suprafaţă de 53 ha.

Ca urmare a evoluţiei tehnicii militare, fortificaţia devine inutilă, prezenţa ei fiind la sfârşitul sec. XIX un factor restrictiv în dezvoltarea oraşului. Astfel, în anul 1891 se trece la demolarea parţială a fortificaţiei, cele peste 20 milioane de cărămizi rezultate fiind utilizate la fundaţia noilor clădiri şi la pavarea străzilor.

“Chiar dacă unele vestigii ale acestei fortificaţii mai sunt în picioare şi în zilele noastre, tehnica de construcţie constituie un subiect extrem de interesant, nu numai pentru cercetarea arheologică, dar şi pentru cei care iubesc istoria oraşului Timişoara. Informaţiile ştiinţifice vor continua să fie prelucrate la Muzeul Banatului, ele urmând a fi incluse în studiile de specialitate”, adaugă dr. Alexandru Szentmiklosi.

După finalizarea cercetărilor arheologice preventive, terenul degajat va fi redat constructorului.

T.E.X.



5Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

versiunea HTML a comentariilor