Vă reamintim că fostul primar al Timișoarei, Gheorghe Ciuhandu, actualul primar Nicolae Robu, fostul viceprimar PSD Traian Stoia, actualul viceprimar Dan Diaconu și fostul director al Direcției de Patrimoniu, Martin Staia, sunt cercetați de DNA pentru abuz în serviciu, după ce Primăria Timișoara ar fi vândut în ultimii 20 de ani, ilegal, aproape 1.000 de apartamente „situate în zona centrală” și care ar fi intrat în posesia unor „persoane influente”.

Curios este că, în timp ce Robu susține că el este vizat pentru vânzarea a două dintre cele aproape 1.000 de apartamente, Ciuhandu, printr-un comunicat de presă transmis luni dimineața, spune că este acuzat de semnarea a 61 de contracte de vânzare-cumpărare. Procurorii DNA nu au clarificat până acum pe cine suspectează de vânzarea celorlalte peste 900 de imobile.

„Vineri, 17.02.2017, am fost citat la sediul DNA din București, unde mi s-a comunicat faptul că sunt 61 de contracte de vânzare-cumpărare semnate de mine în perioada 2000-2008, în calitate de primar al Municipiului Timișoara, asupra cărora DNA efectuează cercetări în raport cu subsemnatul. Menționez că în timpul mandatelor de primar al Municipiului Timișoara am semnat, în calitate de șef al instituției, zeci de mii de acte administrative – acte care au fost întotdeauna întocmite și verificate de departamentele de specialitate din cadrul Primăriei, așa cum prevede legea și cum este și firesc, dat fiind volumul însemnat de documente emise de o autoritate publică cu semnătura primarului”, spune Ciuhandu.

La fel ca și succesorul său, Gheorghe Ciuhandu susține că toate contractele semnate de el au fost mai întâi aprobate de mai multe departamente de specialitate, primarul neavând calitatea de a verifica dacă informațiile care îi parvin sunt corecte sau nu.

„Cele 61 de contracte cu privire la care sunt anchetat de DNA au fost semnate mai întâi de funcționari din cadrul Direcției de Patrimoniu, Serviciului Juridic, Direcției Economice, iar unele și de viceprimarul de resort. Este procedura uzuală, ținând cont de faptul că primarul nu are competențe juridice și nici sarcina de a verifica documentele care stau la baza încheierii unor astfel de contracte. Mai mult decât atât, instituțiile statului care au efectuat controale periodice în Primăria Municipiului Timișoara nu au semnalat în tot acest răstimp neregului cu privire la contractele respective. Imobilele vândute în baza celor 61 de contracte, în marea lor majoritate, nu sunt amplasate în zona centrală a orașului, iar beneficiarii lor nu sunt, după cunoștința mea, persoane influente în mediul social din Timișoara. Cele 61 de imobile se constituie din: 31 de locuințe cu o cameră; 21 de locuințe cu 2 camere; 6 locuințe cu 3 camere; 2 locuințe cu 4 camere; o anexă ce cuprinde două magazii. În cazul unora dintre imobilele cuprinse în această listă nici măcar nu este vorba de apartament în întregime, ci doar de o cotă-parte din el”, mai spune Ciuhandu.

În încheiere, Ciuhandu susține că modul ambiguu în care este redactată în prezent legea privind abuzul în serviciu îi determină pe mulți funcționari să recurgă la o grevă a pixului, mai exact să nu semneze niciun act, de teamă de a nu fi ulterior cercetați penal, chiar dacă acele acte ar fi legale.

„Am ținut să fac aceste precizări ca răspuns la modul exagerat și tendențios în care a fost și este mediatizată această anchetă, cu speranța de a putea arăta care este, de fapt, adevărul. În încheiere, doresc să afirm că sunt complet nevinovat și să îmi exprim regretul cu privire la modul nedrept în care este defăimată persoana mea. Consider că actuala legislație penală cu privire la abuzul în serviciu permite trimiterea în judecată și chiar și condamnarea unor persoane nevinovate, care nu au săvârșit acte de corupție ci doar și-au îndeplinit atribuțiunile de serviciu. Această legislație incertă și modul subiectiv în care ea este aplicată, de altfel, a condus la blocarea bunului mers al administrației publice locale, funcționarii publici preferând să nu mai semneze nici un act de teamă de a nu fi acuzați ulterior de abuz în serviciu, aspect extrem de grav și cu efecte negative greu de estimat asupra dezvoltării comunităților locale”, concluzionează fostul primar al Timișoarei.

Vă reamintim că procurorii DNA susțin că imobilele respective, care se aflau în proprietatea Primăriei Timișoara, puteau fi vândute, conform Legii 112, doar chiriașilor care stăteau în ele la data de 25 ianuarie 1996. Însă, municipalitatea timișoreană a încheiat aproape 1.000 de contracte de vânzare-cumpărare cu persoane care nu aveau această calitate de chiriaș la momentul respectiv.

Articole pe aceeași temă:

Nicolae Robu si Gheorghe Ciuhandu, audiati la DNA Bucuresti