Cererea de locuințe din România actuală este în continuă creștere, au ajuns la această concluzie specialiștii care au dezbătut în cadrul ediției naționale a Clubului Profesioniștilor în Imobiliare (CPI), evenimentul organizat de unul din principalele portaluri românești de imobiliare, dedicat profesioniștilor din piață și susținut de ANEVAR – Asociația Națională a Evaluatorilor din România.

Potrivit lui Florin Dragu, șeful Serviciului de Monitorizare Riscuri Sistemice din cadrul Băncii Națională a României, prețurile locuințelor din România și-au continuat tendința ascendentă și în 2017. Astfel, la nivelul trimestrului al treilea al anului trecut, rata anuală de creștere a acestora se situa ușor peste nivelul de alertă stabilit de Uniunea Europeană – respectiv 6%. Este, totuși, de menționat că alte țări din regiune, precum Cehia sau Ungaria, au consemnat majorări semnificativ mai mari, de circa 10%.

Prețurile din România, în strânsă corelație cu cele din Europa

Andrei Rădulescu, Director Analiză Economică în cadrul unei bănci românești, a reliefat faptul că între evoluția prețurilor locuințelor și cea a salariilor reale există o evidentă corelație – iar faptul că acestea din urmă și-au încetinit creșterea în ultima perioadă este semnificativ. Acesta observă că, în concordanță cu ceea ce poate fi observat la nivel european sau chiar în SUA, ritmul de majorare a prețurilor locuințelor din România e mai redus, nemaiexistând o forță de creștere atât de mare.

La rândul său, Dorel Niță, coordonatorul departamentului de analize imobiliare al portalului organizator, precizează că, de la jumătatea anului trecut, consumatorii au început să fie mai reticenți, piața fiind caracterizată de o volatilitate crescută din pricina programului Prima Casă, dar și evoluției dobânzilor. Acestea sunt premise ca cererea să se tempereze – și, implicit, și creșterea prețurilor. Andrei Rădulescu reliefează că tendința prețurilor de pe segmentul rezidențial autohton este strict dependentă de ceea ce se întâmplă în zona euro.

„Dacă prețurile din zona euro vor începe ajustarea, e evident că asta se va întâmpla și la noi. Dezechilibrele sunt mai mici acum, iar următorul final de ciclu va fi mai puțin abrupt. Faptul că am avut o atitudine mai prudentă va avea un efect pozitiv”, subliniază reprezentantul băncii.

Piața românească, foarte puțin transparentă

Un obstacol important în urmărirea evoluției prețurilor proprietăților rezidențiale este reprezentat de lipsa unor informații exacte privind valorile de tranzacționare.

„Suntem, alături de Grecia, singurele țări (din zona euro) care nu au o bază de date cu tranzacții imobiliare. Nu există ceva centralizat, la nivel național”, spune Dana Ababei, Președinte ANEVAR.

Dana Ababei mai menționează că, până acum, este notabil pe plan local demersul Primăriei din Cluj-Napoca, care a luat decizia publicării informațiilor cu privire la valorile de vânzare a imobilelor. Mai există și un sector din București care a întocmit o asemenea listă, însă datele sunt confidențiale. Pentru a veni în sprijinul pieței, este esențial, însă, ca asemenea baze de date să fie publice, fie și contra cost.

Timișoara este pe locul 3 în țară în ceea ce privește prețurile apartamentelor, cu un preț mediu de 1.170 euro pe metru pătrat și 1.450 euro în zonele centrale. Orașul de pe Bega se află pe locul doi în ceea ce privește cererea, aceasta fiind acum cu zece procente mai mare decât cea din Cluj, considerată a fi în acest moment cea mai activă din România. Aceasta înseamnă că există în zona capitalei Banatului o puternică presiune pe prețurile practicate.