Lucrarea hidrotehnică datează din secolul al XVIII-lea şi este extrem de bine conservată. Zidurile sunt într-o stare impecabilă care i-ar face şi pe cei mai buni zidari actuali să roşească. Mai mult, canalele prin care era adusă apa şi prin care era ghidată spre şanţul de apărare, care la nevoie era umplut cu apă, realizat din lemn, s-au păstrat perfect. Cea de-a cincea clădire de birouri a complexului City Business Center a adus şi această descoperire. La săparea fundaţiei a fost descoperit acest stăvilar, un sistem ingineresc extrem de complex.
Vestea bună este că dezvoltatorul complexului a decis să pună în valoare descoperirile şi să nu obţină doar o descărcare arheologică pentru continuarea lucrărilor. Împreună cu specialiştii de la Muzeul Banatului se doreşte să se pună în valoare această descoperire arheologice unică în Europa şi pentru istoria Timişoarei.
Au fost lansate trei variante pentru punerea în valoare a sitului. Una înseamnă simpla descărcare arheologică şi continuarea lucrărilor, adică pierderea vestigiilor. Cea de a doua este lăsarea „in situ” a complexului hidro, acolo unde va fi o parcare, după ridicarea zidurilor pe placa de beton. Ultima, şi cea mai benefică societăţii, este cea în care aproape toate zidurile şi şanţurile sunt „demontate” şi mutate în piaţeta publică ce se va realiza lângă clădirile de birouri. În fapt, turişii, vizitatorii în general, vor vedea în acea piaţetă aproape întreg complexul, aşa cum este el în acest moment, doar că „translatat” câteva sute de metri mai departe de locul unde este astăzi.
„Prima propunere este aceea de a nu muta stăvilarul, de a oferi o mare expoziţie pe holuri şi în spaţiul public. Cea de-a doua presupune păstrarea unor elemente importante ale sitului în parcajul subteran, birouri, iar ultima variantă presupune mutarea celei mai mari părţi ale stăvilarului cu 30 de metri în piaţeta urbană ce va fi construită cu scopul de a le oferi timişorenilor un crâmpei de muzeu”, a declarat Vlad Gaivoronschi, arhitectul CBC.
Varianta a treia este şi cea agreată de dezvoltatorul complexului. „Dacă aş gândi din punct de vedere economic, prima variantă este cea mai bună. Dacă mă gândesc ca şi cetăţean, care doreşte punerea în valoare a lucrării, pentru prezentarea acesteia, voi opta pentru varianta a treia, de plasare în piaţetă. Deşi e un efort financiar suplimentar important suntem dispuşi să ni-l asumăm. Pe sprijinul autorităţilor nu ne putem baza, chiar dacă lucrarea va avea efecte pentru publicul larg. Ei nu pot să îşi asigure bugetele nici măcar pentru monumentele care sunt în patrimoniul lor”, a declarat Ovidiu Şandor, conducătorul ModaTim, dezvoltatorul lucrării.
Cele trei propuneri de punere în valoare a stăvilarului au fost trimise spre a fi analizate de Comisia Monumente Istorice din cadrul Ministerului Culturii.
Stăvilarul, construit din cărămidă, piatră fasonată şi având canalele de scurgere realizate din lemn, avea rolul de evacuare a apei din şi în şanţul de apărare a cetăţii. „În anul 2011 am descoperit primele vestigii şi am încercat să le recuperăm, iar în anul 2013 am descoperit stăvilarul, care a reprezentat cireaşa de pe tort, o construcţie unică pentru istoria Timişoarei”, a declarat Alexandru Szentmiklosi, arheolog.
Citiți principiile noastre de moderare aici!