Lumea care umblă în cluburile din Timişoara îl ştie de Alex, chiar dacă numele lui de scenă e Ax – L. În buletin figurează ca Icleanu Alexandru „născut pe 26 iunie 1985 la Timişoara, pe Odobescu“. A terminat Facultatea de Psihologie acum doi ani, iar de patru ani e rezident în clubul D arc. Şi-a început cariera de DJ în anul 2002. „Începusem să umblu în cluburi şi prima dată mi s-a oferit şansa să pun muzică în clubul Lemon alături de Chris Zaharry. Am început să pun muzică direct de pe viniluri, aveam plăci împrumutate de la DJ O: mama din clubul Happy“, spune DJ-ul timişorean, care pe parcursul carierei sale s-a mutat timp de un an în Bucureşti, unde a devenit rezident în mai multe cluburi. „Unul din motiove pentru care m-am întors în Timişoara a fost dezgustul meu faţă de stilul de viaţă de acolo, de faptul că toată lumea îţi pune beţe-n roate, de diversele îmbârligături. Un alt motiv a fost pentru că prietenul meu DJ Westman mi-a propus să vin la Park Place, locul unde practic am copilărit şi am văzut pentru prima oară în viaţă un DJ“, îşi aminteşte Alex, care, după ce a fost scurt timp rezident şi în Heaven, a ajuns în 2007 la D arc. Moment în care s-a schimbat radical. „Am venit în D arc la sugestia lui DJ Kuky dar la început am zis: Cum să pun eu nebuniile alea? Mai veneam eu în D arc, dar nu mă vedeam punând genu ăsta de muzică. După trei săptămâni, m-am trezit în mapă cu piese pe care nu visam niciodată că o să le pun, de genul Cranberries, Nirvana sau Eagle Eye Cherry. A fost momentul în care m-am schimbat total, de la cum mă îmbrac la cu ce fel de oameni ies, tot, tot“, spune Alex.
În ceea ce priveşte viaţa de noapte din cluburi, DJ-ul timişorean este de acord că de-a lungul anilor lumea s-a schimbat şi consideră că mai demult distracţia era altcumva: „E şi normal, s-au schimbat generaţiile şi curentele muzicale. Eu cred că lumea se distra mult mai bine acum cinci ani, ştiau altcumva să se distreze, ascultau alt stil de muzică, lumea era mai open – minded“. Şi pentru că orice DJ serios cochetează cu ideea de a deveni şi producător de muzică, şi el are în plan aşa ceva şi intenţionează să scoată o piesă comercială cu bun gust, care să se adreseze oamenilor cu un minim de cultură muzicală.
Atunci când vine vorba de avantaje, Ax – L enumeră dintr-un foc: „se câştigă bine făcând ce-ţi place şi socializezi cu mulţi oameni iar din această cauză ai ocazia să fii tu mai open – minded decât restul lumii“. Toate astea au însă şi un revers al medaliei, cel mai mare dezavantaj al meseriei fiind acela că „eşti mai obosit decât un om obişnuit şi în timp te distrugi mai repede“.
Am fost curioşi să aflăm cum vede un absolvent al Facultăţii de Psihologie profilul consumatorului obişnuit de club din zilele noastre. „Profilul de gloată îl constituie un individ care are un job de la opt la patru. De – abia aşteaptă să ajungă acasă, iar seara iese cu prietenii. Nu contează unde, merge unde decide majoritatea, undeva unde muzica e OK pentru ei toţi. Se îmbată şi pleacă de-acasă. Din păcate, cei care îşi aleg cluburile după stilul de muzică şi cine pune muzică reprezintă o minoritate“, e de părere Ax – L.
Atunci când l-am rugat să ne dezvăluie trei piese de prost gust de la ora actuală, DJ-ul timişorean a replicat: Numai trei? „Inna nu mă mai enervează, o apreciez unde a ajuns dar nu e stilul meu preferat de muzică. Ma enervează Puya cu Sus pe Bar. Apoi Maximilian cu Sophie, piesa aia cu Sofisticată. Danza Kuduro nu mă mai enervează, sunt imun la ea. De fapt mă enervează toate piesele româneşti, că sună la fel. De la Andra la Smiley, toate sună la fel în zilele noastre. De aceea nu pun muzică românească în club, doar Şuie Paprude, Vama Veche sau un Compact pe la sfârşit“. La polul opus, printre numele lui preferate se numără Lyyke Li, Maroon 5 şi Chase and Status.
Ca şi sfaturi pentru cei care vor să devină DJ, tânărul timişorean accentuează faptul că această meserie nu se învaţă, ci se fură. „Trebuie să porneşti cu dreptul, să conştientizezi că meseria asta se fură. Trebuie să ai un minim de cunoştinţe muzicale şi să umbli noaptea. Trebuie să cunoşti cât mai multe feluri de oameni, să ştii cum să te adaptezi. Un set reuşit – lăsând la o parte concepţiile – pentru un DJ rezident este unul în care trebuie să satisfaci lumea în proporţie de 90 la sută. Trebuie să fii un bun psiholog, să te uiţi la oameni, să pui muzică şi pentru grupul din dreapta ta şi pentru cei aflaţi în stânga ta“.
Unde se vede peste zece ani? „Mă văd cu un business al meu, o cafenea, nu un club. Evident tot cu DJ – ială pe lângă. Vreau să mă angajez ca profesor, asistent preparator cu psihologia. E drept, am terminat de doi ani facultatea dar nici n-am încercat să mă angajez fiindcă salariile în domeniu sunt proaste, mai aştept să văd dacă se schimbă ceva în domeniu“, spune DJ-ul psiholog din D arc.
Citiți principiile noastre de moderare aici!