Ca în fiecare an, au fost depuse coroane de flori la monumentul lui Alexandru Ioan Cuza, a avut loc o slujbă religioasă, iar, la final, militarii, jandarmii, polițiștii au defilat prin fața oficialităților. Au fost în schimb câțiva copii, care au putut sta în față, chiar lângă statuia lui Alexandru Ioan Cuza, alături de soldați, lucru care i-a încântat în mod deosebit.

Oficialitățile prezente s-au prins, la finalul momentului, în Hora Unirii. La manifestare au fost prezenți militari și alte forțe, dar un număr redus de timișoreni. După o mică defilare, primarul Timișoarei, Nicolae Robu, s-a prins în horă cu președintele CJ Timiș, Călin Dobra, și prefectul județului, Mircea Băcală.

Întrebat de prezența redusă a timișorenilor la eveniment, primarul urbei a spus că mulți cetățeni și-au făcut program de odihnă în aceste patru zile libere.

„A fost zi liberă și poate tocmai pentru că au fost patru zile libere mulți cetățeni și-au făcut program de odihnă, de relaxare și la ceremonie nu au fost foarte mulți participanți, dar de obicei nu sunt foarte mulți participanți la ceremoniile de 24 ianuarie. Important este să avem în suflet un gând de recunoștință pentru cei ce au făcut să se întâmple Unirea din 1859 și pentru cei ce anterior, de-a lungul secolelor, prin strădaniile lor, luptele lor, sacrificiile lor au pregătit acel moment”, a spus primarul Timișoarei Nicolae Robu.

Robu a fost abordat și de un veteran de 95 de ani, din Jamu Mare, care i-a spus că vrea să vină la Casa ce Cultură să învețe strănepoții poezii patriotice, după ce a comentat situația politică din țară.

La eveniment a venit și un participant care afișa un steag mare pe care scria „Basarabia e România. Timișoara”.

„Cred că este important ca în această zi de sărbătoare să încercăm să ne păstrăm dragostea față de țară și valorile naționale, dar cred că cel mai important este să ne păstrăm unitatea de neam și idealul pentru această țară. E momentul să ne oprim din a demara măsuri care duc la învrăjbirea românilor împotriva românilor, să ne cunoaștem foarte bine istoria, dar să privim cu încredere spre viitor”, a spus președintele Consiliului Județean Timiș Călin Dobra.

Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918), a avut loc la 24 ianuarie 1859 și reprezintă unirea statelor Moldova și Țara Românească. Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească.

Procesul a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Votul popular favorabil unirii în ambele țări, rezultat în urma unor Adunări ad-hoc în 1857, a dus la Convenția de la Paris din 1858, o înțelegere între Marile Puteri prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două țări, cu guverne diferite și cu unele instituții comune.

La începutul anului următor, liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei și Țării Românești, aducându-le într-o uniune personală.