Un cititor Tion ne-a readus la cunoștință problema segmentului de cale ferată care nu (mai) duce nicăieri de pe strada Baader, în imediata apropiere a trecerii de cale ferată funcțională.

„O situație à la Dorel. Pe Baader se distrug mașini de 30 de ani de zile. O cale ferată care nu duce nicăieri. Nici încolo, nici încoace nu mai există nimic, dar ne rupem mașinile de ani de zile. Poate dumneavoastră de la Tion reușiți să îl faceți pe domnul primar să facă ceva”, spune cititorul într-un videoclip trimis pe adresa redacției.

 

Nu a mai fost folosită de zeci de ani

Linia de cale ferată în cauză a fost folosită înainte de Revoluția din 1989 de o fabrică de mobilă, care o și gestiona. De atunci, însă, nu a mai fost folosită.

„Acea linie de la Baader este o fostă linie industrială care nu a fost niciodată a noastră, a CFR Infrastructură. A fost a unei firme care prelucra lemnul. Dar acest lucru se întâmpla până în 1989. De atunci nu a mai fost utilizată. Nu este în gestiunea noastră, nu a fost niciodată”, au declarat pentru Tion reprezentanții SRCF (CFR Infrastructură) Timișoara.

Așa cum cere cititorul, și explicațiile de la CFR par să arate cu degetul spre primărie. Și parțial, pe bună dreptate. Situația este, însă, mai nuanțată.

„Centralism obsesiv și compulsiv”

Potrivit reprezentanților Primăriei Timișoara, fabricile care dețineau liniile de cale ferată, după revoluție au fost preluate de Statul Român, iar șinele odată cu ele. Astfel, și acestea au fost fie privatizate, fie au rămas pe la diverse ministere, însă lucrul cel mai important ar fi că nu la Primăria Timișoara, subliniază viceprimarul Ruben Lațcău.

„Realitatea este că guvernul central din București deține prin ministerele și societățile și regiile de stat probabil sute de hectare în Timișoara, sute – dacă nu mii! – de clădiri și foarte multe mijloace fixe, cum sunt aceste linii industriale pentru aprovizionarea fabricilor.

În perioada ante-decembristă, mare parte din fabricile mari avea propriile linii de aprovizionare. (…) Cele mai multe dintre aceste linii aparțin în continuare Statului Român, ministerelor, societăților statului sau diverselor regii sau întreprinderi de stat, multe dintre ele aflate în diverse procese de reorganizări judiciare, falimente, insolvențe sau privatizări. De aici situația foarte amestecată. Cel mai adesea, terenul de sub aparține tot statului. (…)

În România, terenuri care aparțin statului sunt terenuri pe care primăria nu poate să facă nicio lucrare. Ca primăria să poată să intervină în orice fel trebuie să fie proprietar, adică în CF trebuie să fie trecut «Primăria Timișoara», nu statul român. Toate cele ce sunt ale Statului Român sunt ale ANAF, ale Ministerului Finanțelor”, a declarat viceprimarul Ruben Lațcău pentru Tion.

În cazul de față, de la Baader, pe cartea funciară ca proprietar al terenului apare Primăria Timișoara, iar viceprimarul spune că liniile au făcut subiectul unei privatizări ulterioare.

Situații asemănătoare, cu actuali proprietari – Statul Român sau privați –, ar fi mai multe în Timișoara. De exemplu, și pe strada Cerna există un segment – folosit în trecut pentru aprovizionarea Fabricii de Bere, potrivit viceprimarului – care, la fel, în prezent pare că nu duce și nu vine de nicăieri. Altele ar fi și prin Calea Buziașului, Freidorf și UMT.

Potrivit lui Lațcău există și „situații mai aberante” decât cea a fostelor linii industriale în care primăria se confruntă cu ministerele care dețin proprietăți în Timișoara. Ne-a dat câteva exemple:

• clădirea de pe Gheorghe Doja, de lângă Liceul Teoretic „Grigore Moisil”, care aparține de Ministerul Sănătății. Primăria ar fi solicitat „încă de pe vremea lui Ciuhandu” să o primească, dar ministerul refuză în mod consecvent să o transfere deși „realmente cresc copaci prin ea”;
• terenul dinspre Dumbrăvița, pe partea stângă cum se iese din oraș, care aparține de Ministerul Afacerilor Interne;
• fostul Liceu Agricol, cu clădiri deținute de Ministerul Educației, „în curtea căruia funcționează o secție de poliție și care, totuși, a servit ca loc de desfășurare a activității pentru prostituatele și traficanții de droguri din zonă”.

„Suntem, din păcate, în situații în care acest centralism absolut obsesiv și compulsiv al «Bucureștiului» de a strânge și a controla totul creează astfel de efecte, nu doar în Timișoara, ci și în celelalte orașe ale țării. Practic, un patrimoniu uriaș al statului, în loc să fie preluat de comunitățile locale, să fie folosit în folosul comunităților locale, rămâne în această stare suspendată în timp, undeva la București, într-un sertar aflându-se o fișă de inventar.

Și lucrurile stau blocate în incapacitatea București de a conduce administrația în această țară”, a concluzionat viceprimarul.

foto: cititori Tion

La Prefectură nu a ajuns nicio solicitare oficială

Viceprimarul a adus în discuție, ca reprezentant al ministerelor și al guvernului, și prefectura. În replică, prefectul Mihai Ritivoiu susține că la instituția pe care o conduce nu există nicio solicitare din partea primăriei referitoare la fostele linii de cale ferată industriale.

„La Prefectură nu a ajuns o asemenea solicitare oficială. Și, deși eu am schimburi regulate de opinii și discuții instituționale cu domnul Lațcău, e prima oară când aud acest subiect. Prefectura, într-adevăr, poate colecta de la primărie toate aceste date exact, cu locațiile respective.

Poate să obțină informații suplimentare despre proprietarii respectivelor linii de cale ferată și, eventual, poate media discuția și dialogul între guvern, respectiv instituțiile care dețin acele linii – în unele cazuri nu e vorba de instituții, ci de societăți comerciale.

În ce măsură se găsește o soluție? Cum s-a întâmplat în alte locații din Timiș, aceste linii pot fi eliminate, însă este o importantă componentă tehnică. Chiar că dacă anumite linii de cale ferată nu au fost folosite de ani buni de zile, nu putem așa de ușor să dispunem și disponibilizăm infrastructura primară a României, dar eu sunt disponibil pentru orice fel de discuție și este un subiect care mă interesează”, a declarat prefectul pentru Tion.

Prefectul insistă că, în astfel de cazuri, situația trebuie tratată caz particular cu caz particular și așteaptă solicitări din partea primăriei pentru a se implica în discuțiile cu guvernul.

Imaginile ne-au fost transmise de către cititori Tion, cărora le mulțumim pe această cale. Dacă și tu ai surprins imagini care pot deveni o știre, le poți trimite pe pagina noastră de Facebook, pe adresa de e-mail redactie@tion.ro sau pe WhatsApp, la numărul de telefon 0720.400.411.