Potrivit viceprimarului Ruben Lațcău, îngrijorările privind aplicarea Legii 296 și a Ordonanței 90 în cazul STPT sunt împărțite atât de primărie și conducerea societății, cât și de angajați. Aceștia din urmă, dacă nu se iau măsuri, își vor pierde o parte a drepturilor salariale. Începând cu luna noiembrie, ei nu vor mai putea primi tichete de masă, iar numărul de ore suplimentare pe care îl pot face va trebui redus.

„Am avut săptămâna trecută o întâlnire cu sindicatul reprezentativ la sediul societății și s-a pus în discuție, în mod evident, impactul pe care o să îl aibă asupra pachetului salarial (cele două acte normative – n.r.). Una dintre principalele prevederi ale acestei ordonanțe este că pentru societățile care au înregistrat pierderi financiare – iar STPT a avut anul trecut pierderi de peste un milion de lei, dacă nu mă înșel – mai multe drepturi salariale sunt interzise. Printre care, tichetele de masă. Vorbim de un cost de aproximativ 700 de lei (pentru fiecare angajat, pe lună – n.r.) (…) Practic, aceste tichete vor trebui să fie eliminate în momentul actual, în forma în care este legea construită. Pe lângă aceste tichete de masă, se elimină orice fel de bonificații, inclusiv ajutoare pentru înmormântare sau ajutoare care se dau pentru personal cu boli cronice sau boli foarte grave”, a declarat viceprimarul.

Noua lege impune o limitare pe salariul maxim al personalului de conducere. Totuși, legislația mai prevede că salariul angajaților nu poate depăși 80% din nivelul conducătorilor. Astfel, în cazul STPT, va exista o limită a veniturilor nete de 7.484. Deși salariile de bază ale șoferilor nu ajungeau la acest nivel, după adunarea orelor suplimentare, în multe cazuri ar fi și depășiri ale acestei limite.

„Adesea, din cauza lipsei de șoferi, prin ore suplimentare, erau situații în care această limită era depășită. Din nou, introducerea acestei prevederi cu siguranță îi va demotiva, îi va constrânge pe șoferi să nu mai facă ore suplimentare dincolo de ceea ce poate fi plătit, în baza acestei legi, de STPT. Asta va avea un impact direct și rapid în numărul de șoferi pe care îi vom avea disponibili în orice moment în sistemul de transport în comun”, a mai adăugat Lațcău.

Soluții: memorandum, creșteri salariale, asumarea unei amenzi

Ar exista câteva calcule estimative a numărului de ore „pierdute” prin reducerea „suplimentarelor”, însă acestea vor fi făcute doar în perioada următoare. Până atunci, însă, există posibilitatea unei scăderi a calității serviciilor de transport public. Există câteva soluții, însă niciuna nu poate fi aplicată retroactiv, astfel că, cel mai probabil, angajații societății vor primi mai puțini bani în decembrie pentru luna noiembrie. O primă variantă pentru compensarea pierderilor ar fi creșterea salariilor, însă aceste sume vor fi impozitate.

„Suntem în situația în care avem flotă, cumpărăm flotă, înlocuim tramvaie, dar ne este foarte greu să găsim șoferi. Acesta este principalul minus al societății. Este motivul pentru care autobuzele nu circulă la frecvența de care am avea nevoie. În acest context, această Lege 296 este, din păcate, o lovitură în plin pentru sistemul de transport public din Timișoara și orice măsuri pe care noi le-am putea găsi pentru a compensa aceste tăieri sunt măsuri care nu vor avea același impact. De exemplu, noi am putea să compensăm aceste tăieri de bonuri, majorând, practic, cu 700 de lei salariul fiecărui angajat; dar, în momentul în care cuantumul pe care dânșii îl primeau în bonuri de masă va intra în salariul brut, el va fi impozitat în mod automat de către stat cu 45%. (…) Deci, angajații vor primi undeva pe la 380-400 de lei din ei”, a explicat Lațcău.

O altă soluție ar fi scutirea STPT-ului de la aplicarea acestei legi; cum se întâmplă, de exemplu, la CFR. În această idee, deja se lucrează la un memorandum. Per total, însă, viceprimarul consideră că măsurile propuse nu vor duce decât la reducerea impozitelor plătite, în urma reducerii activității.

„Săptămâna aceasta vom trimite și noi un memorandum către Ministerul de Finanțe, prin care vom cere această excepție care a fost acordată pentru CFR și în cazul celor de la STPT. Este clar, la nivel național, că impactul este același în toate orașele. Avem dialoguri, prin Asociația Transportatorilor, cu toate orașele mari din țară și toată lumea se confruntă cu aceleași probleme în urma acestei ordonanțe și a acestei legi. Este clar că este o măsură abuzivă și stupidă. Într-un final, acești bani, care sunt folosiți ca să plătim salarii la STPT, sunt bani care vin în întregime din bugetul timișorenilor, fie că timișorenii plătesc banii prin abonamente și acești bani sunt încasați direct de către STPT, fie că vorbim despre subvențiile pe care le dă primăria. Niciun ban care vine de la bugetul de stat nu este dat către STPT, deci aceste tăieri care nu au altă consecință decât că vulnerabilizeze și mai mult sistemele de transport public din România și din Timișoara; nu vor avea în final niciun beneficiu în micșorarea deficitului de stat”, a mai adăugat Ruben Lațcău.

Într-un caz extrem, primăria și STPT, a mai spus acesta, își pot asuma și alte modalități de creștere a veniturilor angajaților societății, însă ar putea fi pasibile de amendă. Una pe care și-ar asuma-o, dacă nu se găsesc alte soluții.

„La o adică, legea prevede și posibilități prin care administrațiile locale, consiliile de administrație sau consiliile locale să își asume să depășească sau să nu respecte în întregime acești indicatori impuși de lege. Nu este clar ce înseamnă această asumare, nu este clar care sunt consecințele, se vorbește în corpul legii de niște amenzi care se dau ordonatorului principal de credite – în cazul ăsta, primarul. În mod evident, dacă se va ajunge în punctul în care nu găsim nicio soluție, alegerile pe care le vom face vor avea ca și obiectiv principal funcționarea transportului în comun, chiar dacă asta înseamnă că o să luăm o amendă”, a mai spus Lațcău.

Datoriile, neînțelegerile cu SMTT și extinderea transportului metropolitan, cauze pentru problemele de la STPT

Dacă STPT nu ar fi înregistrat pierderi anul trecut, acum nu ar fi fost afectată de legea și ordonanța aprobate recent. Pentru aceste pierderi, Lațcău dă vina pe datoriile istorice către ANAF. Dar și pe Ioan Goia, director până nu demult al Societății Metropolitane de Transport Public Timișoara (SMTT) – dar și al STPT, în trecut – și, în general, pe extinderea transportului metropolitan.

„În anul 2016, STPT a pierdut un proces pentru calculul TVA. Este un subiect foarte vechi, din vremuri imemoriale, dar consecințele acestui proces au fost că ANAF-ul a impus plata unei datorii de aproximativ 130 de milioane de lei, care a venit cu accesorii și penalități. Acea plată a dus la un punct în care STPT ajungea să aibă în fiecare lună plăți de câte 3 milioane de lei către ANAF, situație pe care STPT nu a putut să o ducă. La începutul acestui an, STPT a trecut cu noul director printr-un proces pe OG 6 de restructurare a datoriilor financiare bugetare, prin care primăria și STPT au plătit 50 de milioane de lei, datorii istorice, către ANAF și a intrat într-un plan de restructurare pe șapte ani cu cotă fixă mult mai mică, undeva la 700.000 de lei pe lună. La sfârșitul acestui plan, restul de datorii – undeva pe la 50 de milioane de lei – vor fi șterse.

Anul trecut, un alt lucru care a dus la aceste sincope a fost diferența foarte mare în interpretarea contractului dintre STPT și SMTT. Era domnul Goia acolo, care la vremea respectivă a luat niște decizii care au dus societatea pe minus. Dânsul a plecat între timp de la SMTT. Un nou contract a fost negociat de către SMTT și STPT cu susținerea și intermedierea Primăriei Timișoara și a Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare, care a dus consultanți special pentru chestia asta. Avem acum un contract nou, avem audituri constante și, practic, în acest moment, s-a ajuns într-un punct în care dezechilibrele care au fost cauzate cu intenție de domnul Goia prin vechiul contract au fost eliminate. Problema acestor situații este că în raportările financiare există ciclicități. Adică, problemele din 2020 se vor regăsi în 2021 și chiar în 2022. În momentul de față, aplicarea acestei legi creează efecte negative din cauza lucrurilor care s-au întâmplat în 2020 și 2021”, a mai spus edilul.

O parte a problemelor, însă, mai spune Lațcău, sunt cauzate și de extinderea transportului în comun pe rute metropolitane. Pe viitor, în cazul în care soluțiile prezentate mai sus nu vor putea fi aplicate, va fi analizată și eficiența câtorva rute din afara Timișoarei, în special cele către localitățile mai îndepărtate.

„În ultimii șase ani, SMTT-ul s-a extins destul de mult, am ajuns până la granița cu Serbia cu asociația de transport în comun, în contextul în care numărul de șoferi și vehicule nu a crescut. Astăzi, avem cea mai mare asociație de transport în comun, ca suprafață, din țară; aveam cea mai mică densitate de populație deservită din țară. Și avem cele mai multe localități cu populație mică pe care ele deservim, dacă ne raportăm la alte asociații de transport în comun – Iași, Brașov, București. Dacă noi nu vom găsi o soluție prin care să putem elimina măcar o parte dintre consecințele pe care această lege și această ordonanță le generează, atunci vom lua în calcul măsuri de eficientizare a rutelor în așa fel încât cursele din Timișoara – care sunt și cele mai dense, cele mai profitabile și cele mai pline – să aibă prioritate”, a mai declarat viceprimarul.

30 de angajați din „administrativ”, disponibilizați după aprobarea unei noi organigrame

Legea în cauză și ordonanța asociată ar urma să afecteze inclusiv viitoarea organigramă a societății. În principiu, din structura societății vor fi eliminate 200 de posturi de conducere și „administrative”, dar, dintre acestea, doar 30 sunt și ocupate în prezent, restul fiind oricum vacante.

„STPT deja a constituit o nouă organigramă care a fost aprobată la nivel de draft de consiliul de administrație. A fost trimisă către primărie. Este acum în analiză ca să vedem cum se corelează cu Legea 296 și dacă toate prevederile legii se respectă. Vom avea undeva la 200 de posturi care vor fi desființate. În acest moment, STPT are undeva la 1.080 de angajați propriu-ziși. Se vor desființa posturi care nu sunt ocupate, dar vom avea și o reducere de personal de aproximativ 30 de persoane. Posturi cu rol de conducere, foarte multe posturi TESA neocupate, persoanele administrative – șefi de birou, șefi de compartimente, de secții – dar inclusiv și personal fără funcții de conducere (…) După ce ne vom asigura că propunerea de organigramă respectă în întregime prevederile legii 296, atunci ea va veni în CL și va fi aprobată”, a conchis Lațcău.

În aceeași idee, în ultimul an au plecat deja peste 40 de angajați, dându-și demisia inclusiv un director comercial – postul acestuia va fi desființat. A scăzut și salariul directorului, de la peste 12.000 de lei la aproximativ 9.500 de lei, net, nivelul impus de lege pentru directorii din sistemul de transport public fiind de 16.000 de lei, brut.

Pe de altă parte, nu vor fi desființate posturile vacante pentru personal de bord. De-a lungul declarației sale, „vicele” a mai precizat că societatea desfășoară în continuare proceduri de angajare, având nevoie de „100-150” de șoferi și vatmani. În ultima lună, după o majorare de 20% a salariilor de bază, STPT a angajat deja 30 de șoferi noi și mai există și câțiva cursanți, care în perioada următoare vor intra pe trasee.