Odata cu sfarsitul Razboiului Rece, paradigma conflictuala in jurul careia lumea occidentala s-a format a incetat sa existe în marea parte a Europei, polarizarea est-vest și a democratiilor functionale împotriva autocratiilor totalitare, incetându-și de facto existenta. Acest lucru a fost intepretat ca un sfarsit al ideii de societate inchisa si un triumf al societatiilor democratice deschise, unde cetateanul si interesele sale sunt puse in centru.

Ultimii ani insa ne-au aratat fara urme de tagada ca aceasta pace nu a fost decat mediul perfect de incubare a unei noi confruntari ideologice, care de aceasta data nu va mai fi intre democratie si totalitarism ci intre democratii liberale si  asa numitele democratii iliberale.

Acest conflict intrinsec ce are loc in statele europene poate fi considerat reactia organica fata de schimbarile majore ce au loc si ce abia au inceput in cadrul societatii. Fie ca vorbim despre nivelul integrarii europene, fie ca vorbim despre revolutia industriala 4.0 sau despre conflictele de la periferia Europei, conflicte ce genereaza valuri de migranti, toate aceste teme genereaza o noua polarizare a societatii. Polarizarea este nascuta din raspunsul pe care il oferim acestor crize. Pe de-o parte un prim raspuns facil si la indemana este acela de a ne inchide granitele si a conserva, prin legi si modificari constitutionale, vechiul status-quo, de a ne baricada in fata schimbarilor din cadrul societatii globalizate si a raspunde cu retorica nationalista acestor provocari. Aceasa retorica este folosita de cativa lideri ai statelor europene, lideri care au in comun regimul iliberal pe care il doresc implementat la nivel national. Motivatia pentru acest iliberalism este diferit de la caz la caz, fie ca vorbim despre nationalism si conservatorism in cazul Poloniei, fie ca vorbim de dorinta de putere si mai ales de perpetuare a acesteia in cazul Ungariei sau, in cazul coalitiei ce conduce Romania, de nevoia unor lideri politici de a se sustrage de efectelor Justitiei si a o subjuga pe aceasta, motive clar pecuniare.

Celalalt raspuns la acest val de provocari istorice, cu care Europa se confrunta, implica pornirea solutiilor de la valorile si principiile care au construit Europa moderna si au permis dezvoltarea economica si sociala a Europei in cea mai lunga perioada de pace din istoria scrisa. Implica principiul indisolubil al drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, principiu pe baza caruia politicile sociale si economice trebuie construite. Libertatea economica si antreprenoriala isi are originea in acest principiu de asemenea. Gandirea prin care statul apartine cetatenilor sai, isi trage legitimitatea de la aceastia si mai ales raspunde societatii prin intermediul unei Justitii libere, este pusa in antiteza de iliberalismul in care statul este subjugat intereselor unor putini sau folosit ca scuza pentru reprimarea unor minoritati.

Europa se confrunta cu aceasta ciocnire atat la nivel european cat si in cadrul natiunilor ce o compun. Solutiile pe care Uniunea trebuie sa le gaseasca au nevoia sa isi traga originea din aceste principii care au fost baza pe care s-a construit, si de asemenea, ele trebuie sa raspunde nu doar problemelor macro ale Uniunii cat si problemelor specifice ale natiunilor membre. O Uniune Europeana a unor state nationale  ce au granite inchise unele intre altele ar insemna o Uniune ce neaga insasi principalul scop al sau, acela de aduce cetatenii Europei in acelasi loc, de a rupe granitele istorice si culturale si a a permite fiecarui cetatean european dreptul de a-si trai viata si a-si cauta fericirea in modul dorit si oriunde pe continent.

Ultimii zece ani, cei de apartenenta europeana, au fost pentru Romania una din cele mai prospere perioade din istorie, in pofida incapacitatii liderilor politici de a fructifica cu adevarat apartenenta Romaniei la constructia Europeana. In fata acestei provocari si acestor vizuni diferite ale viitorului, Romania si cetatenii sai trebuie sa gandeasca o viziune asupra viitorului pe termen mediu si lung. Privind in spate, in istoria Romaniei, putem sti cu siguranta ca regimurile nationaliste si iliberale sunt mediul perfect pentru subdezvoltare si abuz. Parcursul prosper si european al Romaniei nu poate fi decis raspunzand la provocarile viitorului cu solutiile esuate ale trecutului. In fata acestei provocari liderii politici trebuie sa asigure supravietuiera proiectului comun, iar Romania trebuie sa se pregateasca pentru a gazdui la Sibiu nasterea viitoarei Uniuni Europene, de data asta, ca membru fondator.

Participarea este gratuită în limita locurilor disponibile. Vă rugăm să vă înscrieţi completând formularul următor.

(921519)