Teoretic, este vorba despre proiectul „privind aprobarea calculului componentelor de facturare, pentru utilizatorii serviciului de salubrizare din Zona 1 de colectare – Timișoara”. Practic, printre altele, ADID Timiș propune creșterea tarifelor „ca urmare a valorificării energetice reduse” de la stația de sortare a deșeurilor menajare (SSDM) Timişoara (18.000 de tone pe an, față de estimarea de 51.000 tone pe an) și ca urmare a tarifelor prestate de stația de sortare din Arad. Deșeurile care ajungeau până nu demult la Ghizela urmează să fie transportate acolo.

Propunerea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Deșeuri (ADID) Timiș a fost făcută într-o adresă trimisă la final de iulie. Raportul de specialitate și referatul de aprobare aferente proiectului de hotărâre au fost procesate de abia în septembrie, iar proiectul de hotărâre per total a fost publicat pe 6 octombrie, fiind așadar pus pe ordinea de zi după alte trei săptămâni.

Documentele pot fi consultate AICI.

„Știm cu toții că Timișoara subvenționează întregul județ”

Deși subiectul nu părea că va atrage discuții, au intervenit înainte de vot mai mulți useriști care au dorit să atace propunerea înaintată de ADID Timiș. Pe scurt, aceștia sunt nemulțumiți că timișorenii plătesc dublu față de locuitorii din rural.

„Înțeleg că prețurile de ridicare a gunoiului sunt calculate de către ADID, dar nu o să pricep niciodată de ce cetățeanul din Timișoara plătește de trei ori mai mult pentru ridicarea gunoiului decât, de exemplu, cei din zona periurbană. Prețul în Timișoara este de peste 20 de lei; în zona periurbană – este undeva la 7 lei. Nu găsesc nicio rațiune pentru care să existe o asemenea diferență în defavoarea Timișoarei și, practic, cetățenii Timișoarei să subvenționeze prețul gunoiului pentru cei din zona periurbană”, a zis Ovidiu Merean.

„Aș vrea, cu acordul colegilor din Consiliul Local, să cerem, în mod oficial, de la ADI-ul de deșeuri, să ne facă o informare cu privire la prețurile care sunt practicate pentru activități în toate zonele din județ: să vedem cât plătim noi, în Timișoara, cât plătesc alții în județ. De asemenea, să ne facă o informare cu privire la gradul de colectare a taxelor și a costurilor de colectare. Sunt foarte curios cât de mult sunt plătite deșeurile și gunoaiele în interiorul județului.

Nu de alta, dar știm cu toții, din spațiu public, că, de fapt, Timișoara subvenționează întregul județ în ceea ce privește colectarea. Există probleme foarte mari, în special în zona rurală, unde mai mult din jumătate din cetățeni nu-și plătesc gunoiul, iar primarii nu doresc să le impună plata gunoiului ca să nu piardă voturi și, practic, timișorenii subvenționează colectarea gunoiului în întreg județul Timiș. (…) Suntem în situația în care oamenii din Timișoara, din cartierul Aradului, din Dâmbovița, plătesc pentru gunoiul celor din periurban și din județ. Și, din nou, cum se poate explica o diferență de trei ori de preț”, a spus, printre altele și Lațcău.

Useriștilor le-a ținut piept liberalul Lorenzo Barabas, fost director general la ADID, „retrogradat” la adjunct după ce postul său a fost preluat de fostul userist Cristian Moș. Pe scurt, acesta a spus că „creșterea” discutată deja se aplică, pentru că primăria a întârziat procedurile. Pe de altă parte, diferența de preț ar exista de mulți ani și este dată de eficiența stației de sortare din Calea Șagului, prin care trec toate deșeurile colectate de RETIM în Timișoara.

„Toate sumele care sunt acum votate sunt votate și în AGA, de reprezentantul Primăriei Timișoara (Consiliului Local Timișoara – n.r.), deci să știți asta. Și prețurile nu cresc! Sunt votate (deja – n.r.) de un reprezentant al primăriei. Diferențe care sunt calculate pe transport, sunt unele zone periurbane care nu plătesc transportul. (…) Există un flux de deșeuri pe care operatorul RETIM îl colectează din Timișoara și alt flux pe care colectează din Dumbrăvița. Acel flux este separat!

Unul (cel din Timișoara – n.r.) ajunge la stația de sortare de la Colterm (stația este acum operată de Supercom – n.r.), și de acolo merge spre Ghizela, spre depozitare. Și acolo sunt niște tarife distincte. Unele sunt pentru depozitare, altele pentru transfer, altele pentru tratarea mecanică-biologică, altele pentru economia circulară. Deci sunt niște tarife fundamentate!”, a răspuns Barabas.

Până la urmă, spunând că nu votează până nu primesc „o explicație negru pe alb” de la ADID, useriștii nu au votat proiectul. Până la urmă, s-au strâns doar 5 voturi „pentru” și 8 „contra”.

La final, consiliera locală PSD Roxana Iliescu, avocată de profesie, a ținut să facă lumină asupra relevanței votului. Consultându-se cu Barabas a ajuns la concluzia că votul oricum nu mai contează, pentru că au trecut deja cele 30 de zile în care consiliul local își putea da sau nu acordul. În aceste condiții, potrivit actului constitutiv al ADID Timiș, lipsa unui vot în acest interval echivalează cu o „adoptare tacită”, lucru confirmat și Cristian Moș pentru Tion.

Vă amintim, contrele de marți fac parte dintr-un război mai larg între Consiliul Județean Timiș și ADID Timiș, pe de o parte, și Primăria Timișoara și RETIM, pe de altă parte. Practic, CJT spune că RETIM – societate în care și Consiliul Local Timișoara deține aproape jumătate din acțiuni – nu s-a ținut de contract și, prin practici ilegale, a umplut deponeul de la Ghizela mai repede decât era prevăzut. De cealaltă parte, RETIM acuză CJT și ADID de rea-intenție și dezinformare.

Momentan, începând de la 20 octombrie, deșeurile nu mai ajung la Ghizela, ci temporar în Hunedoara. ADID este în discuții și cu Aradul pentru stabilirea ultimelor detalii privind noile fluxuri. Deșeurile timișenilor ar putea fi depozitate din nou la Ghizela de abia din a doua parte a anului viitor, după ce ar fi gata Celula 3, care ar urma să fie operată „in-house” de Consiliul Județean Timiș, prin nou-înființata firmă Eco Serv Timiș SRL.