Cercetarea de piață arată că proprietățile rezidențiale disponibile spre vânzare în România (apartamente, dar și case) s-au apreciat în medie, astfel, cu doar 0,7% față de cele trei luni anterioare (față de un plus de 1,4% în fiecare dintre primele două trimestre din 2018). În acest context, ritmul anual de creștere a prețurilor (trimestrul 3 2018 față de trimestrul 3 2017) se află, în momentul de față, la 5,6% – în condițiile în care, în perioada similară din 2017, același indicator se situa aproape de pragul de 10%.

„Piață imobiliară arată bine, paradoxal am putea spune, în contextul în care avem o invazie de opinii, mai mult sau mai puțin avizate, care prezic o eventuală criză de proporții. Dar în acest moment nu există indicatori a căror evoluție să anticipeze o criză imobiliară. Și o afirm cu responsabilitatea antreprenorului cu proiecte rezidențiale active în trei orașe din țară: Arad, Brașov și Timișoara. Prețurile proprietăților vor continua să crească pe termen lung, chiar dacă vom asista și la corecții punctuale inevitabile. Valoarea activelor imobiliare se validează în timp, ceea ce face adevărată afirmația că nu există un moment mai potrivit pentru a cumpăra o proprietate imobiliară decât momentul care a trecut. Prudența este, bineînțeles, bună, însă crearea panicii nu. Indicatorii pe care îi urmărim ne dau încredere să construim în continuare și să ne așteptăm la un an 2019 bun pentru piață, marcat de stabilitate”, spun Valentin Morar, dezvoltator imobiliar.

Tendința generală de încetinire a creșterii prețurilor locuințelor poate fi pusă pe seama stabilizării pieței rezidențiale, în contextul temperării apetitului pentru achiziții. Astfel, potrivit datelor, cererea pentru proprietăți rezidențiale (apartamente, dar și case) din marile orașe ale țării se situa, trimestrul trecut, la un nivel cu 2% mai mic față de perioada similară din 2017. Diminuări ale apetitului pentru achiziții au avut loc în majoritatea cazurilor: -18% în Constanța, -9% în Iași, -7% în Brașov și, respectiv, -3% în Timișoara. Pe de altă parte, în condițiile unei creșteri neglijabile, de doar 1%, se poate spune că cererea s-a menținut, practic, la un nivel constant în București. În Cluj-Napoca, însă, poate fi observat un avans important, de 13% mai exact, față de anul precedent.

Având în vedere situația creată, și proprietarii devin ceva mai flexibili la preț. În Timișoara și Cluj-Napoca, marja de negociere acceptată de către proprietari se situează la un nivel apropiat, anume 2,6% și, respectiv, 2,5% (comparativ cu 2,2% și, respectiv, 2,1% în perioada similară din 2017).