Numeroși elevi, studenți, profesori și părinți protestează împotriva tăierii burselor elevilor și studenților.

Marilen Pirtea, rectorul UVT, a declarat, joi, că bursele studenților au crescut în ultimii doi ani cu 75%.

„Categoric sunt pentru a finanța educația și pentru a finanța studenții. Acum, evident că trebuie să vedem care e referențialul și la ce ne raportăm. Eu cred că o bursă pe 10 luni, nu pe 12 luni, poate reflectă o realitate mai mare. Universitățile au și veniturile proprii prin care pot oferi tot felul de burse, comparativ cu ceea ce oferă statul. Și cred că această măsură este una, cu siguranță, temporară, deci nu este una definitivă, și nu neapărat este o măsură prioritară, sau ar putea trebui să fie prioritară legat de bursele studenților.

Doar că fiecare minister, în parte, a primit un map road de măsuri pe care trebuie să le implementeze. Modul în care fiecare ministru a acționat cu celeritate sau cu mai puțină rapiditate legat de măsuri face anumite diferențe. Și cred că, în perioada următoare, diverse ONG-uri vor fi atinse, într-adevăr, și celelalte zone cu impact financiar mai mare, nu doar acestea care sunt sensibile, cum este cel al domeniului educației”, a fost de părere rectorul UVT, Marilen Pirtea.

Acesta s-a declarat în favoarea burselor studențești.

„Sunt pentru bursele studenților și vă spun că la Universitatea de Vest din Timișoara încercăm să găsim soluții pentru suplimentarea fondurilor, în special ce înseamnă bursele sociale”, a afirmat Pirtea.

De asemenea, colegul său liberal și prorector al UVT, Mădălin Bunoiu, a spus, joi, că

„E foarte important să ducem, totuși, paralela aceasta cu bursele pentru elevi și burse pentru studenți. De ce? Pentru că, a le duce, cumva, în paralel, vedem cum ideea de bursă este ușor, ușor denaturată în ceea ce privește bursele acordate elevilor. De ce spun lucrul acesta? Pentru că se poate vedea o tendință, în momentul în care spui că, eu știu, toată lumea care are peste media 9.50 sau peste media 9 sau cât ai pus un barem, se poate observa o tendinţă ca notele acordate să crească, fără neapărat o justificare care să se regăsească în conținut.

Iar paralela aceasta s-a făcut între notele care se obțin în școli, respectiv notele care se obțin la examenele naționale. Ceea ce nu este firesc. Asta pe de o parte.

Pe de altă parte, deja vine la pachet o presiune a părinților, vizavi de aceste note. Și mai este ceva. Până la urmă, statul român ce trebuie să facă este să acorde acces echitabil tuturor educabililor la procesul acesta de educație. Adică banii aceștia să fie investiți în chestiuni care să ducă la reducerea abandonului școlar, care este foarte mare în România. Așadar, banii trebuie să meargă astfel încât acei tineri care renunță la școală să nu mai facă acest lucru. Acești bani trebuie să meargă în masa caldă, trebuie să meargă în lucruri care să-i țină pe elevi la școală și să le crească performanțele. Trebuie să meargă în laboratoare”.

În ceea ce privește bursele studențești, Bunoiu este de părere că se pot identifica soluții complementare.

„Pentru că până la urmă, de exemplu, există o structură a statului, care se numește Agenția de Credite și Burse pentru Studenți. O astfel de structură trebuie activată. Și statul, de exemplu, ar putea să acorde împrumuturi care să fie utile studenților pentru a-și finaliza studiile. Iar apoi studenții să returneze, mă rog, absolvenții deja, să returneze acele sume la dobânzi zero, după ce sunt angajați într-o perioadă lungă de timp. Și nu am inventat noi acest mecanism pentru că el se întâmplă în alte țări.

Și în acest sens, practic, statul român nu pierde banii respectivi, ci investește. Pentru că returnarea lor, în timp, se va face de către cei care deja sunt angajați. Așadar trebuie să fim deschiși și să vedem realitatea așa cum este ea”, a declarat, joi, Mădălin Bunoiu, prorectorul UVT.

„Și inclusiv o racordare mult mai bună a absolvenților de facultăți, cei care iau bursă, cu piața muncii. Și văzut câți din cei care termină facultățile, oameni care iau o bursă pentru studiile respective, se regăsesc în piața muncii, în domeniile respective de pregătire. Ca să poată aduce ulterior valoare adăugată. Ca să nu considerăm că banii respectivi sunt bani irosiți și sunt bani investiți”, a adăugat rectorul Marilen Pirtea.