1. Roua Cerului
“Roua cerului” atrage şi se hrăneşte cu insecte chiar şi de 20 de ori mai mari decat ea. Tentaculele de pe marginea petalelor se închid, iar seva plantei înveleşte insecta şi o dizolva complet, până nu mai ramane nimic, decât chitina.
2. Planta Cobra (Darlingtonia)
Originară din California şi Oregon trăieşte în mlăştini şi în locuri apoase. Spre deosebire de alte plante carnivore frunzele nu secretă enzime digestive. Pentru a prinde şi menţine insectele în capcană, Darlingtonia (planta cobra) are un truc: îşi ascunde singură, cu grijă, toate găurile de ieşire din pâlnie şi crează ieşiri false, menite să atragă şi mai mult “hrana”; astfel, în căutarea unei ieşiri, insecta va obosi şi va cădea în cele din urmă în capcană. Pereţii alunecoşi şi perii îndreptaţi în jos nu permit acesteia să mai iasă.
3. Nephentes
Este planta carnivoră cu cea mai spectaculoasă capcană, deşi cea mai puţin sofisticată. Planta este originară din Madagascar, Asia de Sud şi Australia de Nord. Capcana poate fi lungă de 50 cm şi lată de 15 cm. Poate prinde insecte, dar şi şobolani mici, pasări şi şopârle. Enzimele din Nephentes pot digera chiar şi chitina din insecte, bogată în nitrogen, pe care majoritatea animalelor nu o digeră.
4. Capcana lui Venus (Dionaea muscicapula)
Trăieşte în mocirlele din Nordul şi Sudul Carolinei. Capturează şi digeră insecte şi arahnide prinse cu ajutorul capcanelor aflate în vârful fiecărei frunze. Mecanismul prin care capcana se închise este o interacţiune complexă între elasticitate, rigidizarea celulelor şi creştere. In interior are niste fire minuscule, sensibile la atingere, care fac capcana sa se inchida in momentul cand o insecta o atinge. Digestia durează aproximativ 10 zile, apoi capcana se redeschide.
5. Drosera
Sunt printre cele mai răspândite plante carnivore şi se găsesc pe toate continentele excepţie făcând Antarctica.
Trăiesc în mlaştini, smârcuri cu muşchi de turbă şi tufişuri. Frunzele cu tentacule sensibile au în vârf un lichid lipicios bogat în zahăr, ce seamănă cu o picătură de apă. În aproximativ 15 minute prada va muri din cauza asfixierii sau oboselii. Mucilagiul le acoperă, tentaculele încep să secrete un suc digestiv şi în decurs de 1-2 zile, insecta este complet consumată. În acest moment, tentaculele nu mai sunt excitate şi vor reveni la poziţia iniţiala, aşteptând o nouă pradă.
Citeste mai multe despre „Plantele insectivore”
Citiți principiile noastre de moderare aici!