Constantin Răceanu, contabil de profesie, este secretarul Asociației Handicapaților Locomotor din Timișoara (AHLT).

AHLT are aproximativ 100 de membri, care frecventează din când în când sediul aflat pe strada Cronicar Ion Neculce numărul 1.

„Nici eu și nici colegii mei din asociație nu avem neapărat probleme de sănătate în sensul cunoscut al cuvântului. Avem handicap locomotor cu precădere, neuromotor sau neuropsihic. Aici vin, socializăm, discutăm problemele pe care le întâlnește fiecare în viața lui curentă și încercăm, fiind un ONG nesubvenționat de stat să ne unim, să rezolvăm niște probleme, să ne „luptăm” cu instituțiile publice, să ne spunem doleanțele”, ne-a spus Constantin Răceanu, secretarul AHLT.

Fiecare membru plătește o cotizație anuală de 80 de lei pe an, însă suma adunată este infimă pentru nevoile asociației, care țin de plata chiriei la sediu, utilități etc.

„Noi luptăm, încercăm să ne facem cunoscuți, să găsim oameni de credință, care să ne mai doneze 200 de lei, 1.000 de lei, că să putem păstra spațiul și să avem loc unde putem face întâlniri. Acțiunea de strângere a capacelor este pentru noi o acțiune dincolo de partea financiară posibilă a vânzării capacelor și ce putem face cu ele. Noi vrem ca astfel să ne facem cunoscuți și să implementăm ideea de a contribui, ideea de a ține cont de omul de lângă tine, chiar dacă această acțiune, din punct de vedere financiar, nu reprezintă foarte mult. Pentru o tonă de capace am putea primi maxim 700 de lei, ceea ce înseamnă un scaun rulant la un preț mediu. Să aduni o tonă de capace este enorm! Sigur, mizez și pe acest cumul de capace care se transformă în bani, dar, cel puțin din punctul meu de vedere profit de faptul că prin această acțiune sensibilizez oamenii în ideea de a face ceva, de a contribui cu un căpăcel sau altfel. Vreau să sensibilizez comunitatea că există situații în care poate ajuta fără să facă un efort financiar deosebit”, ne-a declarat Constantin Răceanu, secretarul AHLT.

Acesta a avut câteva acțiuni cu elevii de la Școala Generală nr. 21 din Timișoara, care adună capace periodic, și spune că a fost impresionat de bucuria copiilor că fac ceva util.

AHLT adună dopuri de la sticlele de plastic și cu sprijinul Poștei Române, filiala Timiș, ai cărei reprezentanți merg la sediu și preiau capacele pe care le duc la centrele de colectare.

Timișorenii care doresc să ofere capacele adunate persoanelor cu handicap le pot duce la sediul AHLT de pe strada Cronicar Ion Neculce numărul 1, în zilele de luni, miercuri și vineri, între orele 9 și 14,30.

„Au venit oameni care au lăsat o punguță cu capace în fața ușii, cum se lăsa pe vremuri laptele. Au venit pentru că au auzit că pot face și altceva decât să le arunce la tomberon. (…) Avem un handicap comun, care este o poveste a asociației, dacă vreți. Povestea noastră este că încă suntem priviți ca niște oameni care dacă nu pot să facă ceva de ce nu stau acasă. E adevărat că, pe vremuri, acest lucru era mult mai pregnant. Noi putem să ieșim, dar nu putem să depășim o bordură. Demersurile noastre sunt: lăsați-ne să trăim, să muncim, să contribuim, dar dați-ne șansa să putem trece un trotuar! Noi vrem să fim lăsați să contribuim cum putem și să aducem plusvaloare societății. Avem capacitate, mai ales că o persoană cu handicap este tentată să demonstreze mai mult decât stadiul în care e, ceea ce nu zic că nu se întâmplă și la o persoană validă, dar ea având un anumit confort este tentată să nu insiste”, ne-a mai spus Constantin Răceanu, secretarul AHLT.