Vă reamintim, duminică, 28 ianuarie, este ultima zi în care la Muzeul Național de Artă Timișoara mai poate fi vizionată una dintre cele mai importante expoziții din orașul nostru: „Expoziția Brâncuși: surse românești și perspective universale”. Încă de dimineață, în fața instituției de artă s-a format o coadă interminabilă. Detalii, AICI.

Astăzi, cu această ocazie, Consiliul Județean Timiș, Muzeul Național de Artă din Timișoara, Institutul Francez din România și Fundația Art Encounters au lansat Moneda Omagială Constantin Brâncuși. Alături de oficialitățile locale, este prezent și guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

„Mă aflu astăzi aici, la închiderea expoziției care va rămâne în conștiința culturală a țării României pentru multă vreme de acum încolo. Este o reușită excepțională. Persoanele și instituțiile implicate în organizare merită felicitările și recunoștința noastră, a celor care am putut să ne bucurăm de această frumoasă realizare culturală. Am remarcat că cele mai prestigioase publicații internaționale au scris despre această expoziție. […]

Am înțeles de mult că simbolurile culturale sunt esențiale pentru încrederea românilor în ei, pentru încrederea noastră în noi înșine ca națiune. Brâncuși, prin puterea artei și personalității sale, este o extraordinară sursă de inspirație, inclusiv pentru noi, chiar dacă suntem bancheri. […]”, a spus Mugur Isărescu, duminică, la Timișoara.

Guvernatorul BNR a oferit și câteva date despre Moneda Omagială Constantin Brâncuși. Aceasta este din argint. Pe avers apare clădirea Muzeului Național de Artă din Timișoara, România în arc de cerc și stema României. Pe revers se află portretul și numele sculptorului, precum și anii între care a trăit: 1876-1957.

„Brâncuși constituie punctul de plecare pentru Timișoara, Capitală a Artelor Vizuale. În această perioadă am demonstrat că suntem capabili să găzduim și să organizăm evenimente culturale de anvergură, că suntem deschiși la diversitate si avem resursele necesare pentru a construi o comunitate culturala vibrantă. Mulțumesc tuturor celor care au făcut posibilă implementarea expoziției-fenomen si desigur zecilor de mii de vizitatori, pentru că au făcut parte din această călătorie unică”, a declarat Alin Nica, președintele Consiliului Județean Timiș.

Foto: Tion

„Orașul nostru, după 34 de ani: să nu vedem cozi la lapte, la ouă, cum era pe vremea comunismului la magazinele care erau goale, ci să vedem cozi la cultură, la muzeu. A fost ceva neobișnuit pentru noi. Într-adevăr, această expoziție a fost un fenomen care a schimbat fundamental fiecare fibră a societății noastre, arătând că și cultura poate să fie un mod de viață. […] cu atât mai mult va trebui să continuăm la standardul acesta și să menținem ștacheta ridicată anul trecut. […] Ce rămâne după această expoziție și după acest an, fabulos pentru Timișoara, rămâne un muzeu național de artă, conectat și dotat corespunzător, astfel încât să facă posibile noi expoziții de asemenea anvergură. Și, desigur, există capacitatea umană de a gestiona evenimente de anvergură și pentru toate acestea, trebuie să mulțumim acestui titlu de Capitală europeană a Culturii care ne-a împins de la spate și ne-a făcut să performăm, să perseverăm”, a mai adăugat Nica.

Filip Petcu, directorul Muzeului Național de Artă, a explicat că unul dintre motivele pentru care expoziția nu a putut fi prelungită este că, după întoarcerea exponatelor la Pompidou, muzeul francez va organiza o expoziție Brâncuși.

Expoziția Brâncuși a generat venituri de peste 1,3 milioane de euro

Evenimentul a atras peste 130.000 de vizitatori, un număr record.

Deși expoziția a ajuns la final, lasă în urma ei un important catalog bilingv (român-englez), coordonat de Doina Lemny, curatoarea expoziției, care reproduce 190 de imagini ale sculpturilor, desenelor și fotografiilor lui Constantin Brâncuși, alături de imagini documentare. Publicat de Fundația Art Encounters, catalogul reunește și 16 texte inedite semnate de istorici de artă români, francezi și englezi, putând fi achiziționat de la cele mai importante librarii din Timișoara și din țară.

„Organizarea acestei expoziții a costat 1.222.000 euro şi a adus venituri de 1.359.000 euro, dintre care 900.000 din bilete si 459.000 euro din sponsorizări atrase de parteneri, generând un excedent de 137.000 euro. Veniturile din bilete şi surplusul din sponsorizări au revenit în întregime Muzeului Național de Artă din Timișoara. Din totalul cheltuielilor, cele mai mari sume au fost necesare pentru transportul lucrărilor tur-retur, precum şi pentru acoperirea costurilor asigurărilor. Alte sume au fost necesare pentru echipa constituită special pentru acest proiect (curator, arhitect etc.), pentru echipele de instalare/dezinstalare, pentru realizarea scenografiei, pentru demersul de comunicare, pentru medierea expoziției sau pentru întreținerea acesteia în bune condiții, ş.a.m.d.”, transmit reprezentanții Muzeului Național de Artă.